Frații Andrew și Tristan Tate au reușit să părăsească România, în ciuda acuzațiilor grave care erau îndreptate împotriva lor. O ancheta amplă realizată de The New York Times dezvăluie o serie de detalii despre modul în care cei doi au obținut libertatea de mișcare, în ciuda investigației în curs.
Cei doi frați au fost acuzați în România pentru viol, trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat. Andrew Tate, fost kickboxer devenit influencer controversat, și fratele său Tristan au fost reținuți în România în decembrie 2022.
La acel moment, cei doi au fost acuzați că ar fi forțat zeci de femei să producă conținut pornografic și că ar fi obținut milioane de dolari din exploatarea lor. Inițial li s-a interzis să părăsească țara, însă în 2025 restricțiile de călătorie le-au fost ridicate surprinzător, permițându-le să plece.
Ancheta The New York Times sugerează că oficiali ai administrației Trump ar fi discutat despre cazul fraților Tate cu reprezentanți români. Richard Grenell, trimis diplomatic al președintelui Trump, ar fi avut întâlniri cu persoane din conducerea României pe acest subiect.
Într-un mesaj din 2025, Andrew Tate ar fi afirmat că „a primit vești de la administrația Trump că situația este cunoscută și că vor fi liberi în curând”.
Procurorii români au inclus în rechizitoriu detalii privind manipularea victimelor, convingerea acestora că se află într-o relație de durată, restricții de mișcare, supraveghere video și amenzi financiare, alături de acuzații separate de viol și agresiune asupra femeilor minore și adulte.
De regulă, astfel de acuzații împiedică părăsirea țării, însă în 2025 un ordin judecătoresc a ridicat restricțiile de călătorie pentru Tate, iar cei doi au plecat cu un avion privat spre Florida în februarie 2025, provocând critici atât la București, cât și la Washington.
Unul dintre punctele cheie ale anchetei New York Times îl constituie răspunsul oficial al procuraturii române. Conform cu Constituția României, procurorii afirmă că serviciul de urmărire penală operează independent, iar acțiunile în cazul fraților Tate au fost legale și au respectat cadrul juridic național.
Declarația oficială a fost făcută ca răspuns la întrebări legate de posibile influențe externe asupra deciziei de a ridica restricțiile de călătorie pentru frații Tate. Procurorii au precizat că nu au primit ordine de la alte instituții sau guverne și că au acționat exclusiv conform legii române.
„Într-o declarație pentru The Times, procuratura româna a afirmat că, conform constituției țării, aceștia trebuie să funcționeze independent și că acțiunile lor în cazul familiei Tate au fost legale. Marcel Ciolacu, care era prim-ministru când soții Tate au fost eliberați, nu a răspuns solicitărilor de comentarii”, scrie The New York Times.
Însă, un oficial de la Casa Albă afirmă că „ nu are cunoștință și nu este implicată în nimic legat de problemele legale ale familiei Tate. Oficialul nu a răspuns la întrebările despre Barron. Donald Trump Jr. nu a răspuns la o solicitare de comentarii”.
Un alt aspect important din anchetă este aparent legătură dintre Barron Trump, fiul cel mic al lui Donald Trump, și Andrew Tate. Potrivit publicației americane, cei doi ar fi avut o conversație pe Zoom în 2024, în care și-ar fi exprimat scepticismul față de acuzațiile din România.
Deși Barron Trump nu are o funcție oficială, această interacțiune a atras atenția presei și ar fi putut crește legitimitatea lui Tate în anumite cercuri politice, scrie Libertatea.
La sfârșitul lunii februarie 2025, frații Tate au părăsit România cu un avion privat, îndreptându-se direct spre Florida, după ce autoritățile române au ridicat restricțiile de călătorie, deși inițial procurorii se opuneau.
Decizia a provocat reacții dure în Statele Unite, inclusiv din partea guvernatorului Ron DeSantis, care a afirmat că frații Tate „nu sunt bineveniți în Florida”.
În România, permiterea plecării acestora a generat îngrijorări în rândul procurorilor și a declanșat dezbateri privind rezistența instituțiilor de justiție la presiunile politice externe.
În SUA, cazul a divizat conservatorii: unii au susținut plecarea fraților Tate, în timp ce alții au criticat sprijinul acordat unor persoane acuzate de fapte grave.
Articolul din New York Times despre presupusa intervenție politică în cazul fraților Tate ridică semne de întrebare. Jurnalistul Mircea Barbu a analizat critic materialul NYT, subliniind absența unor surse sau documente care să susțină acuzațiile. Se pune accent pe necesitatea unor probe solide în astfel de cazuri sensibile.
Deși articolul New York Times menționează că premierul Marcel Ciolacu ar fi ordonat ridicarea interdicției de călătorie, nu există surse citate sau descrieri ale modului în care acesta ar fi intervenit. Singura referire la Ciolacu este că acesta era prim-ministru la momentul eliberării fraților Tate și că nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
„Faptul că Marcel Ciolacu era premier nu dovedește că a intervenit în acest caz, oricât de mult l-am bănui noi că ar fi capabil de așa ceva”, a scris el, pe Facebook.
Mircea Barbu mai atrage atenția că articolul precizează faptul că procurorii români ar fi primit „matching orders” pentru a ridica interdicțiile de călătorie, însă nu este specificat sursa acestui ordin. Totodată, se afirmă că eliberarea fraților Tate ar fi rezultatul unor eforturi îndelungate de a crea conexiuni cu consilierii și familia lui Trump, însă nu sunt prezentate dovezi concrete în acest sens.
„OK, dar cum anume s-a întâmplat treaba asta? Ce dovezi sau mărturii există în acest sens?”, a mai precizat el.