Delfinii îşi pot odihni doar jumătate din creier, păstrându-şi vigilenţa timp de 15 zile

O echipă de oameni de ştiinţă din California, Statele Unite, a testat abilitatea a doi delfini cu bot gros de a repera obstacolele cu ajutorul ultrasunetelor pe durate care ar fi lăsat alte animale private de somn şi extenuate, informează The Telegraph.

Delfinii, masculul Nay şi femela Say, au înotat în jurul unui bazin în căutarea unor sonare „fantomă”, fiecare dintre acestea constând într-un dispozitiv care detecta frecvenţele sunetelor emise de delfini şi trimitea înapoi ecouri „de fantome”.

La detectarea unui ecou de la o ţintă activată, delfinul răspundea prin apăsarea unei aripi. Identificarea corectă declanşa un sunet specific, care semnala succesul căutării, delfinul fiind astfel răsplătit cu un peşte. Alarmele false nu generau niciun sunet şi nu aduceau nicio recompensă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Delfinii au dat randament pentru trei sesiuni de cinci zile fără întrerupere, rata reuşitei ajungând la 99 la sută.

Alte articole

Aviz negativ de la Consiliul Legislativ pentru proiectul prin care Guvernul vrea să oblige RAAPPS să publice lista imobilelor pe care le deține și numele beneficiarilor

Nicole Cherry și Marilu Dobrescu, acuzate că au primit bani să promoveze Malta la Eurovision 2026: „Ne iei drept proști?”

Pentru că Say a avut o performanţă mai bună decât partenerul ei, oamenii de ştiinţă au continuat acelaşi experiment folosind-o numai pe ea pentru 15 zile, perioadă în care randamentul femelei nu a scăzut aproape deloc.

Metoda de a-şi menţine permanent creierul pe jumătate treaz este vitală pentru supravieţuirea mamiferelor marine, sunt de părere experţii. Aceasta le permite să iasă la suprafaţă de fiecare dată când au nevoie să respire şi să rămână în permanentă alertă faţă de rechini.

„Aceste creaturi măreţe sunt adevărate santinele de neclintit ale mării. Efectele pe care le au condiţiile vieţii din ocean asupra delfinilor au condus la înzestrări incredibile, printre care şi abilitatea de a se menţine vigilenţi permanent, poate chiar la nesfârşit, prin folosirea ultrasunetelor”, a spus Dr Brian Branstetter de la Fundaţia Naţională a Mamiferelor Marine din San Diego.

Dferenţa de performanţă dintre femelă şi mascul a fost legată, probabil, de personalitate, au mai spus oamenii de ştiinţă. Say a părut mult mai motivată şi mai determinată să îndeplinească sarcina, producând adesea „scâncete de victorie” când se descurca potrivit cerinţelor.

Delfinii îşi folosesc abilitatea de a reacţiona asemenea unui sonar pentru a găsi prada, a detecta prădătorii şi a coordona comportamentul grupului.

Măsurătorile făcute asupra undelor cerebrale au confirmat că aceste mamifere sunt capabile de „somn uniemisferic”: abilitatea de a-şi odihni doar o jumătate de creier. De multe ori, delfinii ţin un ochi deschis în timpul acestei activităţi.

Multe comunităţi de delfini sunt expuse unui risc aproape constant de atacuri ale rechinilor, fiind ceva comun ca mamiferele marine să poarte semne de muşcătură, afirmă oamenii de ştiinţă. Atenţia permanentă la ecourile semnalizante le permite să evite ameninţarea rechinilor, chiar şi în apele învolburate.

„Din punct de vedere antropomorfic, abilitatea delfinului de a-şi monitoriza mediul în mod contant, fără întrerupere timp de câteva zile, pare extremă. Totuşi, ecologia biologică, senzorială şi cognitivă a acestor animale este relativ unică şi solicitantă. Dacă delfinii dorm la fel ca animalele terestre, s-ar putea îneca. Dacă delfinii nu îşi pot menţine vigilenţa, devin susceptibili de a fi prădaţi. Drept urmare, abilităţile aparent „extreme” ale acestor animale au, probabil, un caracter cât se poate de normal, deloc spectaculos şi necesar supravieţuirii”, au mai scris oamenii de ştiinţă.