‘În cazul Republicii Moldova se fac demersuri pentru devansarea aplicării provizorii (n.r. a Acordului de liber schimb), nu de la 1 octombrie, aşa cum se discutase iniţial, ci de la 1 septembrie. În condiţiile măsurilor restrictive de retaliere pe care Federaţia Rusă le-a anunţat, acest lucru ne permite nouă, la nivel european, să fim mai prezenţi să acordăm toată asistenţa şi sprijinul necesar Republicii Moldova şi eventual altor state partenere care s-ar găsi într-o astfel de situaţie. De altfel, eu am făcut un apel la Comisia Europeană şi către statele membre să fim pregătiţi cu mecanisme de asistenţă de compensare pentru Republica Moldova. Dacă acordul de liber schimb intră provizoriu în vigoare mai rapid, va fi cu atât mai bine’, a declarat şeful diplomaţiei pentru presa română.

În marja Consiliului Afaceri Externe, ministrul român de externe a participat la reuniune în format parteneriat estic cu cei şase miniştri de externe din cele 6 state partenere Uniunii Europene – Republica Moldova, Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.

Alte Articole

Paşaport sanitar pentru intrarea în restaurante. Ce mare capitală ...

Tulpina indiană a coronavirusului a suferit la rândul său ...

OMS spune că relaxările de la EURO 2020 reaprind focarele de ...

Citeşte şi Rusia interzice importul de fructe din Republica Moldova

‘Ceea ce ne-a interesat a fost să definim şi noi liniile de acţiune, paşii de urmat pentru statele partenere atât cele care au semnat Acordul de asociere cât şi pentru celelalte trei state care, într-o formă sau alta, doresc o cooperare mai strânsă cu UE, fără să-şi fi fixat obiectivul de asociere. În intervenţia pe care am avut-o, am subliniat în primul rând o chestiune de natură politică foarte importantă – criza şi evoluţiile de securitate dramatice din Ucraina legate de Bazinul Mării Negre în general au demonstrat încă o dată cât de importantă este racordarea acelor state pe baza voinţei libere exprimate, şi o cooperare cât mai strânsă cu UE. Acest lucru înseamnă solidaritate şi sprijin politic, de natură economică şi racordarea la un sistem de valori care oferă garanţii. În al doilea rând am informat colegii că, pentru cele trei state care au semnat acordul de asociere, România a fost primul stat membru al UE care a ratificat unanim toate cele trei acorduri de asociere (n.r. Republica Moldova, Georgia, Ucraina) şi am încurajat statele membre să finalizeze procedura de ratificare internă cât mai rapid posibil. În al doilea rând am subliniat cât de importantă este aplicarea provizorie a acordurilor de asociere, în principal acea componentă economică’, a detaliat ministrul Corlăţean. Şeful diplomaţiei române s-a mai referit, în cadrul reuniunii, la perspectiva europeană.

Citeşte şi Traian Băsescu: Semnarea acordului cu UE, o reuşită pentru Moldova. Ucraina iese din chingile Moscovei

‘Şi România a susţinut acele concluzii privind Ucraina, adoptate anterior. Faptul că Acordul de asociere la UE nu reprezintă obiectivul final, ci trebuie să mergem mai departe pentru confirmarea unei perspective europene. (…) Cu privire la celelalte trei state din parteneriatul estic (n.r. Armenia, Azerbaidjan şi Belarus) am pledat pentru a adecva la nevoile specifice ale celor trei state asistenţa şi cooperarea pe care o avem. Aceste state nu şi-au declarat ca obiectiv dorinţa de asociere, poate chiar în perspectiva unei aderări la UE, dar doresc o formă de cooperare specifică intereselor proprii. Şi noi susţinem şi cu Armenia şi cu Azerbaidjanul acel acord de parteneriat strategic în domeniul securităţii energetice şi cu Belarus să facem paşi înainte’, a subliniat ministrul român de externe.

Tot în marja CAE, părţile română şi franceză au căzut de acord să organizeze, în calitate de copreşedinţi ai grupului de acţiune europeană UE – Republica Moldova, la Chişinău, cu sprijinul gazdelor, cel mai probabil la 1 septembrie a.c., viitoarea reuniune a grupului de prietenie. ‘Şi am şi distribuit scrisoarea de invitaţie tuturor miniştrilor. Va fi în premieră organizată o astfel de reuniune în capitala unei ţări partenere’, a completat ministrul Titus Corlăţean.