Tribunalul Capitalei l-a condamnat pe Genică Boerică într-un dosar de spălare bani în care a a fost deferit justiţiei alături de alte 11 persoane, decizia nefiind însă definitivă şi putâmd fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, potrivit Mediafax.
Tribunalul a aplicat mai multe pedepse cu închisoarea lui Genică Boerică, pentru infracţiuni la Legea 656/2002 privind prevenirea si sancţionarea spălării banilor, dar şi pentru infracţiuni prevăzute de Codul penal.
În final, tribunalul a decis ca Boerică să execute zece ani de închisoare, aceasta fiind cea mai mare pedeapsa stabilită pe numele afaceristului, instanţa aplicând şi un spor de doi ani. Concret, Boerică va executa 12 ani de închisoare, potrivit tribunalului.
Craioveanul Genică Boerică a mai fost implicat în restituiri ilegale de TVA, în 2007 fiind eliberat din arest preventiv.
El este cel care, în 2006, l-a denunţat la Direcţia Naţională Anticorupţie pe liderul PSD Adrian Năstase, care a fost deferit justiţiei pentru fapte de corupţie.
Denunţul făcut de Genică Boerică în 2006 în dosarul "Mătuşa Tamara" a ridicat suspiciuni, în opinia judecătorilor instanţei supreme, din cauza faptului că acesta nu a trecut testul cu detectorul de minciuni, fiind înlăturat de Înalta Curte, care a decis achitarea lui Adrian Năstase, Ristea Priboi şi Ioan Melinescu pentru faptele de corupţie.
În 15 decembrie 2011, instanţa supremă l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul "Mătuşa Tamara", în care a fost judecat pentru fapte de corupţie, alături de consilierul acestuia Ristea Priboi şi de fostul şef al al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu.
Magistraţii instanţei supreme arată, în motivarea deciziei, că au aplicat pentru stabilirea acestei soluţii principiul juridic "in dubio pro reo", ceea ce înseamnă că dacă într-un caz planează suspiciuni, atunci acest aspect "îi profită celui judecat". Concret, instanţa supremă şi-a exprimat suspiciunea faţă de motivele şi modul în care Genică Boerică a făcut denunţul în anul 2006 în acest caz. "Sub aspectul acestei infracţiuni, probele invocate de Parchet în actul de acuzare se limitează la cele mai sus evidenţiate. În cursul cercetării judecătoreşti, probele administrate nu au eliminat dubiul cu privire la verosimilitatea denunţului formulat de Genică Boerică", arată judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în motivarea deciziei, dată publicităţii joi.
Magistraţii precizează că evaluarea probatoriului "lasă loc nesiguranţei în privinţa existenţei faptei", pornind de la constatarea că principala probă a acuzării o constituie declaraţia lui Genică Boerică, însă credibilitatea acestuia poate fi pusă la îndoială, întrucât denunţul acestuia a intervenit în cursul anului 2006, când martorul era arestat în altă cauză, iar testarea poligraf a acestuia a indicat note specifice comportamentului simulat, "cel puţin în condiţiile analizate în considerentele deja expuse".
loading...
facebook
twitter
