Departamentul pentru Investiţii Străine vrea să atragă investitorii străini cu salariile mici practicate în România

Oficialii români pentru investiţii străine transmit mesaje contradictorii. Ei vorbesc oamenilor de afaceri elveţieni despre costurile mici cu forţa de muncă din România, deşi eforturile publice se îndreaptă spre creşterea competitivităţii economiei, concomitent cu o creştere corespunzătoare a veniturilor populaţiei.

09 mai 2016, 10:56
Departamentul pentru Investiţii Străine vrea să atragă investitorii străini cu salariile mici practicate în România

România are a doua cea mai competitivă forţă de muncă din România, în condiţiile în care salariile sunt mult sub nivelul din vestul Europei, în timp ce calitatea este similară, a declarat, luni, şeful Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public – Privat, Manuel Costescu, la o conferinţă organizată de Camera de Comerţ Elveţia-România, potrivit news.ro.

Insistenţa autorităţilor responsabile cu atragerea investiţiilor străine pe aşa-zise avantaje precum forţa de muncă ieftină este surpinzătoaree în condiţiile în care o economie dominată de salarii mici prezintă numeroase dezavantaje.

România se laudă de ani buni cu forţa de muncă ieftină deşi acest lucru este sinonim cu o putere de cumpărare mică, cu o piaţă restrânsă, de dimensiuni mici, cu posibilităţi reduse de finanţare de către stat a unor capitole sociale importante precum sănătatea educaţia sau protecţia socială. Practic nu salariile mici sunt de natură să atragă investitorii, ci nivelul acestora corelat cu alte elemente ale economiei, precum nivelul educaţiei, starea infrastructurii de transport, energie etc, calitatea reglementărilor din ţara respectivă.

Astfel salariile mici din România par a nu fi convins compania germană Mercedes să investească la noi. Zilele trectute firma germană a anunţat o investiţie de 500 de milioane de euro într-o fabrică de motoare în Polonia, în pofida faptului că salariile din această ţară (şi deci aproximativ şi costurile cu forţa de muncă) sunt aproape duble. Spre deosebire de Polonia însă, România deţine o infratructură proastă de transport ce creşte costurile logistice ale unei companii, o calitate scăzută a reglementării (prevederi contradictorii, complicate, schimbătoare, neclare), costuri ridicate cu racordarea la reţelele de utilităţi etc.

”Schimburile comerciale — exporturi şi importuri — între România şi Elveţia se ridică la aproximativ 300 de milioane de euro. Asta e un lucru bun, dar poate fi şi mai bine. România este încă o necunoscută pentru cineva care vrea să investească. România are o economie în creştere unde sunt respectate toate reglementările Uniunii Europene. Dacă aţi fost în România în urmă cu 10 ani, observaţi că lucrurile s-au schimbat foarte mult, şi nu mă refer numai la schimbarea legilor. Elveţia investeşte mai mult de 150% faţă de PIB. De aceea, am dori să vă vedem mai prezenţi în România. Aveţi munţi care acoperă 60% din ţară. Noi nu avem suficientă infrastructură de transport şi sigur că dorim să accelerăm crearea acesteia. România are 70 de parcuri industriale. Nu ezitaţi să veniţi în aceste parcuri. Mai mult, vedem producători de maşini şi piese auto care au investit în România, care doresc să proiecteze piesele de maşini aici. Acesta este un progres extraordinar, având o forţă de muncă bine pregătită”, a spus Costescu.

Investiţiile Străine Directe (ISD) din România s-au prăbuţit după criza economică. Dacă anterior acesteia volumul ISD era de 9,3 miliarde euro (2008), în 2014 acestea s-au cifrat la doar 3 miliarde de euro.