Prună, la dezbaterea moţiunii simple pe justiţie: „Nu serveşte nimănui să purtăm o discuţie în termenii caricaturali”

UPDATE ora 18.35 Deputatii au dezbatut motiunea simpla la adresa ministrului Justitiei, Raluca Pruna, intr-o sala aproape goala de plen, in care niciun reprezentant al PNL si PSD nu a luat cuvantul, dupa ce au anuntat ca nu o sustin, potrivit hotnews.ro. Pruna a afirmat de la tribuna Parlamentului ca textul contine „termeni caricaturali” si ca nu este o solutie pentru a modifica sau a discuta ordonanta privind interceptarile.

„Situația pe care o denunț este de a avea numai un set de legi care afirmă pur teoretic drepturi și libertăți, dacă acestea pot fi încălcate prin eludarea sau aplicarea preferențială a legii în favoarea celor puternici și celor conectați. Corupția, tratamentul preferențial în aplicarea legii, plastic spus faptul că unii sunt mai egali decât alții, sunt o povară pentru cetățeni. Și istoria recentă ne oferă un argument că legea trebuie aplicată. Fără excepție, fără rezerve și în mod egal. Numai așa drepturile pot trece pragul teoriei și al declarațiilor, pentru a putea fi exercitate în mod real de către toți cetățenii țării. Aceasta este singura interpretare corectă a afirmației mele pe care mi-o asum pe deplin. Suntem așadar de acord, eu, deputații care au semnat moțiunea, cei care nu au semnat-o și în general toți cetățenii României că drepturile nu sunt un lux„, a precizat Prună, potrivit Agerpres.

Ea a adăugat că nu servește nimănui, în orice caz nu interesului pentru adevăr și pentru o dezbatere publică matură, o discuție în termenii caricaturali ai moțiunii simple propuse de ALDE, pentru că România este un stat de drept, nu se află sub controlul poliției politice.

„Cred că nu servește nimănui, în orice caz nu interesului pentru adevăr și pentru o dezbatere public matură, să purtăm o discuție în termenii caricaturali ai moțiunii simple propuse astăzi. România este un stat de drept, este membru al UE. România nu este un stat totalitar și nu se află sub controlul poliției politice. Trăim într-o țară în care măsurile preventive, inclusiv mandatele de supraveghere tehnică, toate sunt dispuse de judecători independenți. Trăim într-o țară în care serviciile de informații se află sub controlul Parlamentului„, a afirmat ministrul Justiției.

Raluca Prună a precizat că prioritatea absolută a mandatului său este cetățeanul, cel care se află în centrul politicilor publice pe care le-a gândit pentru sistemul de Justiție ca serviciu public.

„Avem o Constituție care garantează drepturi fundamentale. Noi, ca decidenți din puterea legislativă și din cea executivă, avem obligația de a defini cu înțelepciune un punct de echilibru. Rolul nostru comun este acela de a construi un spațiu care să permită cetățenilor un trai în siguranță. Justiția și aplicarea legii sunt peste tot. Ne apără de hoți, ne țin la adăpost de traficanții de droguri, ne apără de terorism și de crima organizată. Cred că asta ne dorim cu toții. În fiecare zi așteptăm soluții de la Justiție„, a punctat Prună.

Cât privește OUG nr. 6/2016 privind interceptările, ea a spus că moțiunea simplă nu este instrumentul prin care o ordonanță de urgență poate fi corectată dacă este nevoie.

„Nu este nici instrumentul care va da răspunsul la soluția pe care România o va adopta în această materie. Parlamentului îi revine răspunderea constituțională cu privire la ordonanță, stă în puterea Parlamentului să aprobe integral, să modifice sau să o respingă„, a precizat Raluca Prună.

Nu în ultimul rând, a adăugat ministrul, trebuie apărată Justiția „de atacurile celor care se tem de ea, pentru că într-o societate liberă nu există doar drepturi, după cum nu există doar obligații”.

„Construirea deliberată și constantă de către anumite părți interesate a percepției că instituții ale statului democratic sunt organe represive este și periculoasă și de natură să erodeze instituțiile fundamentale ale statului de drept. Este rolul nostru comun, al puterilor legislative, executive și judecătorești, să marginalizăm vocile care subminează încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona treburile publice. Construirea încrederii începe de la un discurs responsabil și se consolidează prin colaborare și echilibru între puteri„, a subliniat ministrul Raluca Prună.

Votul pe motiune se va da miercuri.

„Doresc sa astept votul de miercuri si, functie de rezultatul votului de miercuri, am sa pot să-mi fac propria reflectie si sa iau o decizie”, a spus Raluca Pruna.

UPDATE ora 18.30 Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, luni, în cadrul dezbaterilor privind moţiunea simplă pe Justiţie din Camera Deputaţilor, că denunţă ideea de a avea un set de legi care afirmă doar teoretic drepturile şi libertăţile fundamentale, dând drept exemplu atentatele din Paris şi Bruxelles şi incendiul din Colectiv, în care victimele nu au fost salvate de către simpla clamare a acestor drepturi.

Moțiunea este citită în plen de deputatul ALDE Steluța-Gustica Cătăniciu.

Semnatarii, 53 de deputați de la PSD, UNPR, ALDE, UDMR, neafiliați, spun că textul moțiunii se bazează pe o afirmație a ministrului Justiției, Raluca Prună, potrivit căreia „OUG nr. 6 din 11 martie 2016 nu restrânge drepturi și libertăți, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic„.

„Ați afirmat că discuția despre drepturile omului reprezintă un lux teoretic. O afirmație extrem de periculoasă, surprinzătoare, care a obligat Parlamentul României la reacție și, mai mult, la atitudine față de drepturile fundamentale care nu sunt un lux, atitudine care se concretizează prin această moțiune simplă. Poate nici nu ar trebui să ni se pară surprinzătoare declarația dumneavoastră, având în vedere că ne-ați anunțat, cu multă mândrie chiar, că împărtășiți principiile fostului ministru al Justiției Monica Macovei, care ne spunea, nu cu mult înaintea dumneavoastră, că în România ‘drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin’„, se arată în moțiune.

Inițiatorii documentului cer demisia ministrului Justiției. „Dacă nu vă veți da demisia ori dacă nu veți fi demisă de către șeful Guvernului înseamnă că nu ați făcut decât să dați glas prin declarația dumneavoastră, precum și formă juridică prin ordonanța pe care ați inițiat-o unei filosofii despre precaritatea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor ce este împărtășită de întregul Executiv„, se mai arată în document.