Deputatul Gheorghe Coman a fost oprit în trafic de către poliţişti, în apropiere de oraşul Urziceni, în timp ce se îndrepta spre Buzău, şi adus la sediul Poliţiei Române din Capitală, urmând să fie încarcerat.

În primă instanţă, un complet de trei judecători de la ICCJ a respins, în 27 decembrie, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă a lui Coman, dispunând ca acesta să fie cercetat în libertate, dar cu interdicţie de a părăsi ţara. Această decizie a fost contestată atât de procurorii anticorupţie, cât şi de avocaţii lui Coman, potrivit Mediafax.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Primele imagini cu Prințul Paul al României, prins de polițiști ...

Nou proiect de lege în cazul divorțului: înstrăinarea părintească ...

Marţi, în faza de recurs, completul de cinci judecători al instanţei supreme a decis arestarea preventivă a lui Coman, hotărârea fiind definitivă.

La judecarea recursurilor, un procuror DNA a spus că deputatul, atunci când a fugit de la locul flagrantului, l-a acroşat cu maşina pe denunţătorul care i-a dat banii şi a lovit autovehiculul în care se afla echipa DNA.

Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată le-a prezentat celor cinci judecători din complet momentul flagrantului, dar şi cel al fugii lui Coman, după apariţia organelor de anchetă.

Instanţa supremă a respins, în 27 decembrie 2013, cererea DNA de arestare preventivă a lui Gheorghe Coman, dispunând ca deputatul să fie cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat de folosirea influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat atunci, în cazul lui Coman, măsura interdicţiei de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă, în 27 decembrie, deputatului Gheorghe Coman că este cercetat pentru „folosirea influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”. Învinuirea i-a fost adusă la cunoştinţă lui Coman după ce plenul Camerei Deputaţilor a votat încuviinţarea cererii de arestare preventivă a deputatului.

Potrivit DNA, deputatul a fost prins în 19 decembrie, după ce a fugit cu maşina la momentul flagrantului. Gheorghe Coman a fost dus atunci la sediul DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, unde a stat peste trei ore.

Procurorii au arătat că Gheorghe Coman şi-a stabilit un cerc relaţional format din persoane care ocupau funcţii de conducere în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice atât la nivel central, cât şi la nivel local, printre demnitari şi lideri politici. Deputatul intermedia prin aceste persoane rezolvarea unor interese private vizând, în principal, sprijinul politic pentru accesul în funcţii publice importante.

Potrivit anchetatorilor, Gheorghe Coman făcea aceste lucruri în schimbul unor servicii, precum: asigurarea sprijinului financiar sau a produselor specifice cu ocazia întâlnirilor de lucru organizate în cadrul formaţiunii politice judeţene pe care o conducea, angajarea într-o funcţie publică de conducere a preşedintelui executiv al Organizaţiei Judeţene Buzău a Partidului Conservator, intervenţia la o echipă de control constituită din angajaţi ai DSVSA Buzău în sensul de a favoriza o societate comercială verificată, administrată de un consilier al Partidului Conservator.

Într-o discuţie telefonică din 3 noiembrie 2013, interceptată de procurori, Gheorghe Coman vorbea despre funcţia de director adjunct la DSV, care, în urma unor „înţelegeri”, ar reveni Partidului Conservator.

Gheorghe Coman a fost votat deputat pe listele PPDD, iar în martie 2013 s-a mutat la PC. El fusese ales preşedinte al PC Buzău în luna decembrie.

Conducerea PC a hotărât suspendarea deputatului Gheorghe Coman din calitatea de membru al partidului, până la clarificarea situaţiei acestuia în justiţie.