DESCENTRALIZARE. Cine ia porturile. Unde ajung plajele şi cine ia banii obţinuţi din închirierea lor

Porturile și-ar putea schimba administratorii, dacă proiectul de descentralizare administrativă, realizat de vicepremierul Liviu Dragnea, va fi aprobat.

Propunerea legislativă, prezentată de Gândul, se numește „Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de ministere şi celelalte organe de specialiate ale administraţiei publice centrale” și modifică peste 20 de acte normative.

Astfel, proiectul urmează să fie adoptat prin OUG și modifică modifică nu mai puţin de 21 de acte normative.

Termenul limită până la care cei din teritoriu trebuie să vină cu amendamente este 1 octombrie 2013, ora 12.00. De asemenea, intenția Guvernului ceste a descentralizarea să fie realizată imediat,  începând cu 1 ianuarie 2014.

Alte articole

Liviu Dragnea a făcut AVC: ”Mă rog la Dumnezeu”

VIDEO| Cristian Popescu Piedone îi dă o lecție de gătit bucătarului Liviu Dragnea. “Ouă Asfaltique a la Piedone, fără șorț, fără bonetă”

În esență, proiectul presupune cedarea unor atribuții de la ministere și alte instituții centrale către autoritățile publice locale, către consilii județene și primării.

Metrorex

Pentru bucureșteni, cea mai mare modificare va implica compania Metrorex. Mai precis, societatea comercială de Transport Metroul Bucureşti „Metrorex” va trece de la Ministerul Transporturilor la Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Tot la CGMB va trece şi Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti.

În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ de reorganizare a Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul „Metrorex” – S.A., Ministerul Transporturilor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti încheie protocoalele pentru predarea-preluarea activelor şi pasivelor Metrorex, se arată în documentul citat.

Porturile

Marea schimbare are loc la nivelul porturilor. În privința acestora, competenţele în administrare exercitate de Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” S.A. – Giurgiu vor trece la consiliile judeţene Caraş Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa.

În cazul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” S.A. – Galaţi competenţele în administrate vor fi preluate de consiliile judeţene Galaţi, Tulcea, Constanţa, Brăila.

Iată cine va administra și celelalte porturi de pe teritoriul României:

1. Consiliul judeţean Caraş Severin va administra porturile Baziaş şi Moldova Veche;
2. Consiliul judeţean Mehedinţi va administra porturile Drencova, Şviniţa, Tisovita, Dubova, Orşova, DrobetaTurnu-Severin şi Gruia;
3. Consiliul judeţean Dolj va administra porturile Cetate, Calafat, punctul de lucru Rast şi portul Bechet;
4. Consiliul judeţean Olt va administra portul Corabia;
5. Consiliul judeţean Giurgiu va administra portul Giurgiu;
6. Consiliul judeţean Călăraşi va administra porturile Călăraşi şi Olteniţa, precum şi punctul de lucru Chiciu;
7. Consiliul judeţean Constanţa va administra portul Cernavodă, portul Hârşova şi punctul de lucru Ostrov Regie;
8. Consiliul Judeţean Galaţi va administra portul Galaţi;
9. Consiliul Judeţean Brăila va administra portul Brăila;
10. Consiliul Judeţean Tulcea va administra porturile Isaccea, Tulcea, Mahmudia, Chilia Veche, Port Smârdan, Măcin, punctele de lucru Gura Arman şi Turcoaia.

Cine ia plajele

O altă schimbare vizează plajele. Ministerul Mediului va transfera administrarea plajelor către primării și consilii județene. Dreptul de administrare a plajelor turistice maritime şi fluviale ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare se transferă de la Administraţia Naţională „Apele Române” către consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.

Resursele obținute din exploatarea acestora se vor duce preponderent la bugetele locale. „Titularului dreptului de administrare îi revine o cotă-parte de 80% din redevenţele obţinute din concesionarea plajelor cu destinaţie turistică aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective, iar diferenţa de 20% se face venit la bugetul de stat, pentru contractele aflate în derulare”, se mai menționează în documentul citat.