Descinderi ale poliţiştilor din Timiş într-un caz de delapidare de zeci de milioane de euro, de la AEM

Poliţiştii de la Crima Organizată, procurorii DIICOT şi jandarmii fac percheziţii la mai multe adrese din Timişoara, marţi dimineaţă, dar şi la Bucureşti. Printre cei vizaţi în anchetă se numără Olimpia Moica, fostă directoare a Fabricii AEM din Timişoara, soţul acesteia şi o colaboratoare, scrie News.ro.

Conform unor surse din rândul anchetatorilor, Olimpia Moica, soţul acesteia şi executivul fabricii au reuşit o fraudă, cu complicitatea unor angajaţi, care s-a derulat în perioada 2011 – 2017.

Practic a fost falsificată situaţia economică reală a firmei. Au fost trecute în contabilitate peste 800.000 de contoare ca fiind marfă finită pe stoc, însă acestea nu existau fizic. Mai mult, fosta directoare recompensa membrii grupului cu prime pentru performanţe economice, iar o parte din aceste sume se întorceau la familia ei, în baza unor contracte de împrumut fictiv, susţin surse din rândul anchetatorilor.

Banii pentru funcţionarea Fabricii AEM au fost creaţi prin credite, prin neplata furnizorilor, precum şi cu complicitatea unor clienţi care ar fi plătit în avans o marfă ce nu exista.

Alte articole

Alina Bica, fosta șefă DIICOT, face dezvăluiri șocante după ce a scăpat de executarea a 4 ani de închisoare: „Mi-a zis că va veni momentul în care nu va conta ce am făcut, ci ce vor spune ei că am făcut” VIDEO

Alina Bica rupe tăcerea. Anunţul exploziv făcut de fosta şefă a DIICOT, fugită în Italia: „Procurorii au inventat texte de lege ca să obţină arestarea mea preventivă”

Pe toată perioada derulării fraudei au fost menţinute aparenţele unei companii profitabile şi a unui important şi respectabil contribuabil, astfel că obligaţiile financiare către stat au fost achitate sistematic.

Olimpia Moica a condus Fabrica AEM timp de 15 ani.

Mai multe persoane vor fi duse la audieri la sediul DIICOT Timişoara şi vor fi cercetate pentru constituire de grup infracţional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, delapidare, înşelăciune şi prezentare acţionarilor cu rea-credinţă a unei situaţii financiare inexacte pentru ascunderea situaţiei reale.

Citeşte şi: Plenul CSM discută marţi propunerea de transpunere în legea română a legii de funcţionare a Parchetului European