Descinderi la traficanţii de persoane din Botoşani. Opt persoane au fost reţinute

Membrii reţelei sunt suspectaţi de recrutarea, călăuzirea şi transportul unor migranţi de cetăţenie arabă şi din Republica Moldova, către ţări din Spaţiul Schengen, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

După ce migranţii ajungeau în România, membrii grupării le procurau documente de identitate româneşti, în baza cărora încercau să-i scoată ilegal din ţară pe la frontiera de vest, prin metoda substituirii de persoană, şi să-i transporte în state din Uniunea Europeană, precizează anchetatorii.

Grupul infracţional organizat a fost constituit în 2011, de către M.D., de 45 de ani, împreună cu alti cinci cetăţeni români. Aceştia, în scopul obţinerii unor importante beneficii materiale, au recrutat, cazat şi transportat, către frontiera de vest a Romaniei, cu destinaţia finală state din spaţiul Schengen, mai multe persoane de origine afro-asiatică, precum şi cetăţeni moldoveni. Ieşirea migranţilor urma sa fie înlesnită prin procurarea şi înmânarea de documente de identitate româneşti, potrivit aceleiaşi surse.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Segmentul extern al grupării infractionale era constituit de cetăţeni arabi, care aveau rolul de a coordona activitatea grupării, în sensul că recrutau migranţii, plăteau membrii segmentului românesc şi stabileau detalii referitoare la transport, locul de întâlnire, locul de destinaţie etc. Traseul urmat de migranţi tranzita Turcia si Bulgaria, iar dupa ce ajungeau în România, migranţii urmau să fie transportaţi spre Ungaria, cu destinaţia finală Austria şi Italia.

Alte articole

Curtea de Apel București desființează acuzațiile de trafic de persoane în cazul lui Viorel Pașca și al familiei sale. Răsturnare de situație în dosarul „azilelor groazei” din Bihor

Firmele care angajează șomeri pot primi lunar 2.250 de lei. Singura condiție, să fie victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane

Liderul grupării româneşti primea de la segmentul extern al reţelei sume de până la 2.000 euro pentru fiecare migrant, iar la rândul său acesta plătea sume cuprinse între 50 şi 100 lei persoanelor de la care procura documentele de identitate româneşti.

În acest caz sunt învinuite, până în prezent, opt persoane, cetăţeni români, potrivit aceleiaşi surse.

Reţeaua a fost destructurată cu sprijinul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi al Serviciului Român de Informaţii (SRI), activitatea infracţională a grupării fiind documentată în perioada august 2011 – octombrie 2012.