Membrii reţelei sunt suspectaţi de recrutarea, călăuzirea şi transportul unor migranţi de cetăţenie arabă şi din Republica Moldova, către ţări din Spaţiul Schengen, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

După ce migranţii ajungeau în România, membrii grupării le procurau documente de identitate româneşti, în baza cărora încercau să-i scoată ilegal din ţară pe la frontiera de vest, prin metoda substituirii de persoană, şi să-i transporte în state din Uniunea Europeană, precizează anchetatorii.

Alte Articole

Maşinile pentru care şoferii nu sunt obligaţi să aibă ITP. ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

Grupul infracţional organizat a fost constituit în 2011, de către M.D., de 45 de ani, împreună cu alti cinci cetăţeni români. Aceştia, în scopul obţinerii unor importante beneficii materiale, au recrutat, cazat şi transportat, către frontiera de vest a Romaniei, cu destinaţia finală state din spaţiul Schengen, mai multe persoane de origine afro-asiatică, precum şi cetăţeni moldoveni. Ieşirea migranţilor urma sa fie înlesnită prin procurarea şi înmânarea de documente de identitate româneşti, potrivit aceleiaşi surse.

Segmentul extern al grupării infractionale era constituit de cetăţeni arabi, care aveau rolul de a coordona activitatea grupării, în sensul că recrutau migranţii, plăteau membrii segmentului românesc şi stabileau detalii referitoare la transport, locul de întâlnire, locul de destinaţie etc. Traseul urmat de migranţi tranzita Turcia si Bulgaria, iar dupa ce ajungeau în România, migranţii urmau să fie transportaţi spre Ungaria, cu destinaţia finală Austria şi Italia.

Liderul grupării româneşti primea de la segmentul extern al reţelei sume de până la 2.000 euro pentru fiecare migrant, iar la rândul său acesta plătea sume cuprinse între 50 şi 100 lei persoanelor de la care procura documentele de identitate româneşti.

În acest caz sunt învinuite, până în prezent, opt persoane, cetăţeni români, potrivit aceleiaşi surse.

Reţeaua a fost destructurată cu sprijinul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi al Serviciului Român de Informaţii (SRI), activitatea infracţională a grupării fiind documentată în perioada august 2011 – octombrie 2012.