Desfiinţarea Secţiei speciale pentru magistraţi, în şedinţa de guvern de vineri. UPDATE: „Nu s-a luat o decizie” DOCUMENT

UPDATE. Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a declarat vineri că în cadrul şedinţei de guvern a fost prezentat un memorandum privitor la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, dar nu s-a luat nicio decizie deocamdată în legătură cu acest subiect.

„Au fost prezentate în şedinţa de guvern opţiunile legate de situaţia Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor magistraţilor, a fost de fapt un memorandum care a prezentat cadrul în care îşi desfăşoară această instituţie activitatea. S-a discutat, dar nu s-a materializat într-un act normativ. Urmează ca Guvenul să decidă calea de urmat”, a spus Dancă la finalul şedinţei Executivului.

El a amintit că poziţia exprimată de premier şi de PNL este că trebuie reluată dezbaterea în cadrul parlamentar asupra legilor justiţiei, a modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală, cu consultarea amplă a tuturor actorilor şi asociaţiilor profesionale interesate, ţinând cont de recomandările organismelor internaţionale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Memorandumul  cu tema ”Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi propuneri” se află pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri.

Alte articole

Premierul Luca Niculescu, înaintea ședinței de Guvern în care se discută prima rectificare bugetară din acest an: „Ministerul Sănătății și CNAS vor primi, azi, sume prin care asigurăm medicamente, materiale sanitare, servicii medicale”

Ședință la Guvern pentru criza energetică. Restricții impuse de Bolojan în România. Transelectrica va putea limita exporturile și reduce consumul dacă se agravează criza provocată de secetă

Documentul prezintă în introducere cadrul legal actual, criticile pe care organismele euroene le aduc secţiei, dar şi procesele României pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

”În prezent, pe rolul CJUE se află un număr de 4 cauze în care au fost formulate 7 întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ. Pentru aceste cauze a fost încheiată faza scrisă, Guvernul României depunând observaţii scrise ca urmare a aprobării acestora prin memorandum. De asemenea, au fost formulate cereri de organizare de către CJUE a unor şedinţe de audiere a pledoariilor. (…) Precizăm faptul că Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a întocmit observaţiile scrise aprobate ulterior prin memorandum, pe baza contribuţiilor mai multor instituţii, nu numai a MJ. Printre instituţii se numără şi CSM, PICCJ, SIIJ”, se arată în document.

De asemenea, documentul face referire la poziţia instituţiilor relevante din sistemul justiţiei, precum şi a asociaţiilor magistraţilor cu privire la SIIJ, fiind primite puncte de vedere de la ICCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ.

Potrivit documentului, o parte a opiniilor susţine Recomandarea GRECO, solicitând-se desfiinţarea SIIJ sau, cel puţin reorganizarea acesteia, indicându-se ca argumente:

– modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881 din Legea nr. 304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic;

– prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient – în cazul soluţiilor de clasare – fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii;

– lipsa unor dispoziţii exprese care să prevadă posibilitatea procurorilor din cadrul acestei secţii de a participa la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa SIIJ în care se dispune luarea măsurilor preventive, a celor asigurătorii, soluţionarea cererilor privind măsurile speciale de supraveghere etc., precum şi judecarea în fond şi în căile de atac a creat deja dificultăţi majore în practică;

– competenţa materială şi teritorială atribuită acestei secţii, din punct de vedere funcţional, creează dificultăţi şi nu asigură folosirea procurorilor specializaţi în situaţiile în care s-ar impune (combaterea corupţiei, a criminalităţii organizată şi terorismului);

– numirea agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor în cadrul SIIJ se face de către procurorul şef de secţie (structură fără personalitate juridică), deşi numirea/detaşarea acestora ar trebui să se dispună de conducătorul instituţiei;

– se propune o regândire a modului de organizare şi funcţionare a acestei secţii, inclusiv în legătură cu modul de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere şi de execuţie (prin asigurarea principiului separării carierelor).
Alte opinii susţin menţinerea SIIJ în forma actuală, considerându-se că nu afectează independenţa justiţiei, invocându-se faptul că CCR  stabilit ca fiind constituţională înfiinţarea sa, dar şi că se asigură magistraţilor o protecţie adecvată.

”Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menţionate, dispoziţiile legale care reglementează funcţionarea şi organizarea SIIJ, precum şi modul concret în care a funcţionat Secţia de la înfiinţare până în prezent, propunem ca poziţia Ministerului Justiţiei în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, respectiv cu instituţiile Uniunii Europene sau internaţionale pe această temă să fie în sensul susţinerii uneia din următoarele soluţii (care să fie dezbătute/adoptate în cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desfiinţarea SIIJ ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a acesteia”, concluzionează Memorandumul.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a anunţat, marţi seară, că a centralizat parţial voturile magistraţilor din adunările generale, iar rezultatele de până acum arată că 80,8% dintre magistraţi s-au pronunţat pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), 7,76% pentru menţinerea ei, iar 11.43% pentru amendarea normelor juridice care reglementează activitatea instituţiei. De menționat că judecătorii Înaltei Curți de casație și Justiție s-au pronunțat pentru menținerea Secției speciale, dar cu condiția modificării modului de funcționare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Ministerului Justiţiei că majoritatea judecătorilor ICCJ, consultaţi la solicitarea MJ, sunt pentru amendarea prevederilor legale care reglementează funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. 

Citește și: Adina Florea şi-a retras candidatura pentru şefia Secţiei Speciale