Desfrâu bugetar! România închide oficial 2024 cu un deficit halucinant de 8,65% din PIB! Gaura este de peste 30 de miliarde de euro! Cheltuielile cu salariile buge­ta­rilor au crescut cu 24% în timp ce veniturile statului au urcat cu doar 10,4%!

Un deficit bugetar mai mare, în sistem ESA, în ultimii 20 de ani, a fost consemnat în 2009 – 9,5% din PIB şi în anul pandemiei 2020 – 9,2% din PIB, potrivit datelor afişate de Ministerul Finanţelor şi citate de Agerpres. Printre principalele surse de venituri care au înregistrat creșteri semnificative se numără contribuțiile din impozitele pe salarii și venituri, TVA, accize și impozitul pe profit.

Au crescut veniturile din impozitul pe salarii

„Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 mld lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 mld lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023.

Veniturile totale au însumat 574,60 mld lei în anul 2024, înregistrând un avans de 10,4% (an/an), susținut de încasările din venituri curente (+17,4%): în principal contribuții de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit și venituri nefiscale, care includ și efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 49,04 mld lei, în creștere cu 21,4% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,0%, peste dinamica fondului de salarii din economie (16,8% ), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023 ) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023 , iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024 ). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (60,3% ) și aferente declarației unice (13,9%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,1%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).

Alte articole

Pensionarul și bugetarul din Cluj care încasează peste 9.500 de euro pe lună. Bărbatul conduce o companie de stat de trei decenii

Bugetarul care și-a redus salariul de la 53.000 de lei la 14.000 de lei, felicitat de ministrul Economiei: „Hai, că se poate!”. Are ceasuri de peste 90.000 de euro, bijuterii de peste 80.000 de euro și conduce un Porsche Boxster

Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 mld lei, consemnând o creștere de 23,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 120,95 mld lei, în creștere cu 15,9% (an/an), în condițiile în care valoarea restituirilor de TVA a fost similară celei din anul anterior. Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.

Veniturile din accize au însumat 46,33 mld lei, înregistrând o creștere de 24,3%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+27,0%). Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică de 19,2%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 49,06 mld lei, înregistrând un avans de 17,2% (an/an), susținut de încasările din vărsăminte din veniturile nete ale B.N.R. și dividende.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată analiza făcută de Ministerul de Finanțe.

Citeşte şi: BNR anunţă apocalipsa financiară a României. Deficitul de cont curent a crescut cu 7 miliarde de euro în 2024

Pe ce s-au cheltuit banii

În ciuda veniturilor mai mari, cheltuielile guvernamentale au crescut cu 19,1% față de anul anterior. Creșterea rapidă a cheltuielilor, în special în domeniul asistenței sociale și al dobânzilor, a determinat un dezechilibru fiscal.

„Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 727,32 mld lei au crescut în termeni nominali cu 19,1% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creștere cu 3,16 puncte procentuale față de anul 2023, de la 38,06% din PIB la 41,22% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 164,60 mld lei, în creștere cu 24,0% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,3% din PIB, cu 1,0 puncte procentuale mai mari față de anul precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 93,66 mld lei, în creștere cu 21,4% comparativ cu anul precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 15,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 23,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 17,10 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,40 mld lei) care reprezintă 19,86% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 19,56 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 57,43 mld lei.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 120,21 mld lei, în creștere cu 19,4% comparativ cu anul precedent, când au fost în valoare de 100,65 mld lei”, a mai transmis Ministerul de Finanțe.

Citeşte şi: BNR, cel mai dur avertisment pentru români: „Suntem efectiv la fundul sacului, avem un deficit bugetar de ţară în război”

Bugetul pentru anul 2024 a fost construit inițial pe un deficit de 5% din PIB!