Despăgubiri de 15.000 de euro pentru o persoană atacată de urs. Statul român a fost găsit responsabil

Despăgubiri de 15.000 de euro pentru o persoană atacată de urs. Tanczos Barna a anunţat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă că o instanţă de judecată a dat o primă sentinţă prin care o persoană atacată de urs trebuie să primească, de la statul român, suma de 15.000 de euro drept despăgubiri.

Despăgubiri de 15.000 de euro pentru o persoană atacată de urs

„Avem prima sentinţă împotriva statului român, de 15.000 de euro, dată de o instanţă din România, prin care o persoană atacată de urs a dat în judecată statul român şi a cerut despăgubiri şi instanţa a spus clar că entitatea responsabilă pentru acel atac este entitatea care a protejat acel animal şi care, cu ghilimelele de rigoare, văd că unii folosesc în diverse locuri această expresie, proprietarul ursului, ceea ce este o ciudăţenie, dar proprietarul speciei strict protejate este statul român, responsabilitatea la statul român”, a anunţat ministrul Mediului.

În contextul noii ordonanţe care prevede modul în care se poate interveni în cazul în care ursul intră în zonele intravilane locuite de oameni, ministrul a afirmat că autorităţile care pot interveni trebuie dotate „cu echipament adecvat”, pentru că actul normativ prevede că, dacă nu se pot încheia contracte cu entităţi private pentru operaţiuni precum tranchilizarea, autoritatea publică trebuie să intervină.

Citeşte şi PSD cere Avocatului Poporului să atace la CCR ordonanţa privind anihilarea urşilor. „Guvernul Cîţu lasă urşii în bătaia puştilor nemiloase ale vânătorilor de trofee”

Alte articole

Ministrul Mediului, anunț privind programele Rabla și Casa Verde Fotovoltaice: „Analizăm dacă pot fi salvate. Nu exclud să ducem banii către alte programe”

Vicepremierul Tanczos Barna explică de ce reforma fiscală este absolut necesară: ”Deficitul bugetar este nesustenabil fără măsurile de corecție. Suntem presați de timp”

Ce spune ministrul Mediului despre declararea stării de alertă în sectorul 1 din cauza gunoaielor

Ministrul Mediului a comentat, joi, decizia Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă de a solicita din nou declararea stării de alertă în sector, din cauza crizei deşeurilor.

„Situaţia din Sectorul 1 ar trebui rezolvată, până la urmă, de Sectorul 1, de firma de salubritate şi de Prefectură, pentru că este inadmisibil ca luni de zile să avem gunoaie pe stradă. Sectorul 1 este, practic, cel mai bogat sector şi cea mai bogată unitate administrativ-teritorială din România. Eu nu pot să accept ca un asemenea sector, un asemenea UAT să nu fie în stare să gestioneze această problemă.

Alături de Primărie să vină şi Prefectura, legea o avem, legea spune foarte clar ale cui sunt responsabilităţile. Eu văd că Sectorul 1, totuşi, are bani pentru că de ani de zile plăteşte serviciile de salubritate în locul cetăţenilor. Dacă aceşti bani s-ar fi dus în investiţii în ultimii ani, cu siguranţă Sectorul 1 ar avea deja poate cel mai modern sistem din România. Deci trebuie asumare de răspundere, decizii urgente şi soluţii pentru Sectorul 1, pentru că e inadmisibil să avem gunoaie peste tot, să avem deşeuri la fiecare colţ de stradă, să avem acest pericol constant din punctul de vedere al sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor”, a afirmat Tanczos Barna, joi, într-o conferinţă de presă.

Reamintim că miercuri, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al Sectorului 1 a cerut Prefecturii Municipiului Bucureşti să declare starea de alertă pe o perioadă de 30 de zile, din cauza situaţiei sanitare cauzată de necolectarea gunoiului de către Compania Romprest Service SA.

„Decizia a fost luată în baza unei analize de risc a stării actuale a Sectorului 1, fundamentată pe un raport al Compartimentului Protecţia Mediului din cadrul Poliţiei Locale Sector 1 şi a unei note privind deficienţele activităţilor de curăţenie stradală realizată de Direcţia de Utilităţi Publice, Salubrizare şi Protecţia Mediului Sector 1. Conform analizei, deşeurile municipale din Sectorul 1 nu sunt colectate de peste 20 zile, creând acumulări pe străzi, în special în zona centrală şi din zonele cu tranzit intens”, a transmis, miercuri, Primăria Sector 1.

Tanczos Barna: În momentul de faţă nu putem vorbi despre tăieri ilegale masive de păduri

Citeşte şi Ministrul Mediului Tanczos Barna se opune noii politici pentru păduri propuse de UE: „Sistemul de gospodărire a pădurilor din România e bine reglementat şi sever”

Ministrul Mediului afirmă că în prezent nu se mai poate vorbi despre tăierile ilegale „masive” de păduri în România, aşa cum se întâmpla în urmă cu 15 ani. Acesta a precizat că implementarea programului SUMAL a contribuit mult pentru reducerea fenomenului.

„Am discutat despre fenomenul tăierilor ilegale. Am spus că, în momentul de faţă, inclusiv datorită introducerii SUMAL 2, nu putem vorbi despre tăieri ilegale masive, aşa cum ele au fost făcute acum 10-15 ani. Nu putem nega că pot exista în continuare situaţii când persoane fizice sau companii nu respectă legea şi exploatează în mod ilegal masa lemnoasă, dar SUMAL este un program care ne ajută foarte mult în trasabilitate şi în monitorizarea a tot ce se întâmplă în domeniul forestier. Programul în sine şi modul în care este implementat a fost apreciat în mod expres de domnul comisar”, a declarat ministrul Mediului într-o conferinţă de presă susţinută după ce a participat la Consiliul Informal al miniştrilor mediului din ţările Uniunii Europene.

Tanczos Barna a mai precizat că România are „o listă de îmbunătăţiri” la care lucrează, iar inclusiv prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt alocate fonduri pentru prevenirea tăierilor ilegale. Tanczos a menţionat că există state, precum Slovacia, interesate de implementarea unui sistem informatic de tip SUMAL, România arătându-se deschisă să sprijine iniţiativa tuturor statelor membre care vor să implementeze sisteme similare SUMAL.

Ministrul a menţionat că, în cadrul întâlnirilor de la Consiliul informal al miniştrilor mediului, s-a discutat despre măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon, el arătând că România susţine măsurile şi politicile care se preconizează a fi luate la nivel european în acest sens.