Despăgubiri de până la 600 de euro pentru pasagerii care au probleme cu operatorii aerieni

Statisticile arată că în număr mare, europenii (inclusiv românii) habar nu au că pot cere despăgubiri de sute de euro, în anumite situaţii, companiile aeriene fiind obligate să plătească aceste sume. Ștefan Radu, country manager AirHelp (jucător care a intrat  pe piaţa locală în septembrie 2017), aduce în discuţie câteva cifre cuprinse într-un studiu realizat de companie în acest sens. „La nivelul Uniunii Europene, 85% dintre cetăţenii ţărilor membre nu ştiu ce drepturi au ca pasageri ai companiilor aeriene. Practic, 13 milioane de pasageri pierd anual 5 miliarde de euro, pentru că nu aplică pentru despăgubiri din cauza zborurilor întârziate, anulate sau suprarezervate“, spune el. Nici România nu stă mai bine. Este suficient să faci o simplă căutare în piaţă şi să descoperi că nici măcar nu s-a realizat o campanie de conştientizare, astfel încât pasagerii să-şi cunoască drepturile.

„Directiva europeană care dă pasagerului dreptul la despăgubiri este din 2004, însă în România, până anul trecut, când am intrat pe piaţă foarte puţini oameni auziseră de ea. Credem că într-un interval mediu-lung numărul de cereri depuse pentru compensaţie, companiilor aeriene va fi cât mai mare. Sub 1% din pasagerii din României au aplicat pentru o compensaţie în cazul în care zborul i-a fost întârziat sau anulat“, detaliază Ștefan Radu. Și, continuă acesta, deşi compania pe care o reprezintă este de puţin timp în România, totuşi „problemele generate de companii precum TAP Portugal şi Ryanair, care au avut întârzieri semnificative şi anulări, au generat un număr de ordinul sutelor de cereri, în anul 2017“, în timp ce anul acesta numărul cererilor depuse este de ordinul miilor, scrie Capital.

În prezent, cea mai mare sumă  care se plăteşte este 600 euro, maximul directivei, şi se aplică pe zboruri transatlantice. De asemenea, în Europa, suma medie despăgubită a fost de 300 euro. Potrivit lui Ștefan Radu, valoarea pe care pasagerii companiilor aeriene ar fi trebuit să o primească în 2017, conform întârzierilor şi anulărilor este de aproximativ 13,8 milioane de euro. Din păcate, prea puţini aplică pentru despăgubiri. Un român trebuie să ia în calcul faptul că o companie aeriană poate înregistra întârzieri mai mari de trei ore, respectiv anulări ale curselor, din mai multe motive (inclusiv greva piloţilor, care de anul acesta devine eligibilă pentru compensaţii) şi că, trecând peste disconfortul cauzat, are totuşi nişte drepturi pe care trebuie să şi le exercite indiferent dacă operatorul aerian i-a oferit cazare, mâncare sau l-a urcat pe următoarea cursă disponibilă.
 
Ca să fie şi mai clar, conform Regulamentului European 261, pasagerilor afectaţi de zboruri întârziate mai mult de două ore şi efectuate pe o distanţă de peste 1.500 km companiile aeriene trebuie să le ofere vouchere pentru mâncare şi băutură şi posibilitatea de a efectua două apeluri telefonice sau de a transmite două email-uri. Dacă este necesar, companiile aeriene trebuie să ofere cazare şi transferuri. Mai mult, un lucru pe care îl ştiu foarte puţini pasageri ai companiilor aeriene se referă la faptul că pot aplica pentru despăgubiri în termen de trei ani de la momentul întârzierii, anulării, ori refuzului la îmbarcare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Studiul amintit se referă şi la unele nemulţumiri. Astfel, 14% din pasageri susţin că există prea puţin spaţiu pentru picioare între scaunul pe care îl ocupă şi cel din faţă. Explicaţia este simplă: în încercarea de a creşte veniturile, unele companii aeriene introduc mai multe rânduri de scaune în aeronave, astfel încât să transporte mai mulţi pasageri, ceea ce duce la micşorarea spaţiului dintre scaune. În plus, sunt companii aeriene care permit transportarea gratuită doar a bagajelor de mână, ceea ce duce la ocuparea spaţiului dedicat din avion, dar şi a celui dintre scaune, în condiţiile în care spaţiul dintre scaune e deja redus.

Alte articole

Tarifele pentru bagaje de cală cresc în 2026. Cât costă un bagaj, în funcţie de dimensiune, la principalele companii aeriene

Companiile aeriene românești cer ajutorul statului pentru a mai funcționa, în contextul crizei petrolului