Detalii neştiute din viaţa lui Bear Grylls. La şcoală, a muşcat un coleg de gât

Renumit pentru seria de emisiuni de televiziune Born Survivor, Bear este unul dintre cei mai tineri alpinişti care au escaladat muntele Everest, reuşind această performanţă la vârsta de 23 de ani, şi cea mai tânără persoană care a devenit Cercetaş-Şef (35 de ani).

În cartea „Autobiografia lui Bear Grylls: Mud, Sweat and Tears”, Bear povesteşte detalii neştiute din viaţa lui.

Are o sora (Lara), iar mama lui a pierdut trei sarcini până să îl aibă pe el. Aceasta i-a povestit că a stat 9 luni în pat ca să fie sigură că nu-l pierde. Sora lui l-a crescut până la vârsta de 5 ani, ea l-a învăţat să vorbească şi să meargă. Mama lui era asistenta tatălui şi lucra foarte mult.

La şcoală nu a fost un elev eminent. A fost chiar un copil problemă: a muşcat un tip până i-a dat sângele. Mama lui, de multe ori, îl încuia în dormitor pentru că făcea probleme. La 6 ani, l-a dus la gimnastică unde a învăţat disciplina.

La 6 ani, a mers la bunica lui care avea 2 câini imensi, iar unul l-a muşcat chiar de faţă şi i-a luat toată pielea de pe nas şi de pe buze. A mers de urgenţă la spital unde mama lui a dat-o pe asistentă afară şi l-a cusut ea. A devenit cercetaş în Londra la 7 ani.

„Aventura mă făcea să mă simt în al 9-lea cer. De fiecare dată când mă simţeam plin de noroi, când îmi era frig sau când eram în mijlocul naturii, mă simţeam de milioane, iar când eram cu băieţii de vârsta mea îmbrăcaţi care mai de care mai misto, încercând să părem cool, mă simţeam foarte aiurea. Ascultam heavy metal, dar m-am plictisit repede şi de asta. Aveam zile când în luna decembrie ieşeam afară şi stăteam în mijlocul ploii să mă ud leoarcă, apoi fugeam pe dealurile de lângă casă împreună cu câinele meu. Vecinii credeau că sunt nebun, dar pentru mine era un sentiment de „sălbăticie” care începea să îmi placă din ce în ce mai mult. Am învăţat în timp că fetele nu apreciează neaparat ceea ce eu consideram a fi diferit, natural sau sălbatic şi pur şi simplu mă vedeau că pe un tip ciudat mereu plin de noroi”, scrie Bear în cartea sa.