Detalii şocante din dosarul „Mâncătorului de femei”. Vasile Lavric și-ar fi omorât ultima soție din cauza „inimioarelor” de pe Facebook

Detalii şocante din dosarul „Mâncătorului de femei”. Potrivit procurorilor, Vasile Lavric şi-ar fi ucis ultima soţie în noaptea de 10 spre 11 iunie 2020, după ce a aflat de la un vecin că aceasta ar fi fost o femeie de „moravuri uşoare” în tinereţe, dar şi pentru că o bănuia că vorbea cu alţi bărbaţi pe Facebook.

Detalii şocante din dosarul „Mâncătorului de femei”. Ce au descoperit procurorii

Vasile Lavric ar fi aflat de la copii că soţia sa şi-ar fi trimis „inimioare” pe Facebook Messenger, fără să ştie clar cu cine ar fi vorbit femeia.

„În seara de 10 iunie 2020, după ce a informat membrii de familie că ar avea de prestat un serviciu de tractare la o distanţă mai mare de domiciliu, unde urma să meargă împreună cu Lavric Aurica, inculpatul şi soţia sa au părăsit împreună domiciliul, deplasându-se cu platforma de tractare într-o direcţie necunoscută.

În cursul acelei nopţi, inculpatul şi-a ucis soţia şi i-a ascuns cadavrul pentru a evita tragerea la răspundere penală, după care s-a întors singur acasă în cursul dimineţii”, se arată în referatul propunerii de arestare, potrivit antena3.

Citeşte şi Vasile Lavric, bănuit de încă două crime. Ce spun anchetatorii despre „Mâncătorul de femei”

Potrivit procurorilor, în noaptea presupusei crime, Vasile Lavric ar fi scos 3.000 de lei de pe un card care aparţine mamei victimei.

„În 10 iunie 2020, ora 23.38, suma de 3.000 de lei este retrasă de la un bancomat din Rădăuţi, de pe cardul bancar al mamei victimei. Acest card a fost, în ultimele luni, în posesia lui Lavric Vasile, după cum rezultă din analiza coroborată a listingurilor telefonice, a extraselor bancare şi a înregistrărilor din camere de supreveghere video de la bancomat şi evită să menţioneze în declaraţia sa acestui card bancar sau faptul că l-ar fi folosit (…)”, au mai arătat procurorii

„În ceea ce priveşte modul şi mijloacele de săvârşire a infracţiunii de omor, facem trimitere la dificultatea evidentă de a stabili o situaţie de fapt precisă în condiţiile în care cadavrul victimei nu a fost găsit, iar inculpatul, după ce a negat comiterea faptei, s-a prevalat de dreptul la tăcere, furnizând declaraţii fără a accepta întrebări din partea procurorului.

Nu trebuie omis nici impactul periculos pe care ipoteza neluării unor măsuri ferme împotriva persoanelor care comit fapte de acest gen îl poate avea asupra activităţii de prevenţie, întrucât se acreditează ideea eronată că acţiunile menite a ascunde cadavrul umare comiterii unui omor asigură evitarea tragerii la răspundere penală”, a mai notat procurorul de caz.