Rezultatele Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2022 (bazat pe date din 81 de țări și economii, inclusiv România) au arătat că România ocupă penultima în UE, inaintea Bulgariei, și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire.

Dacă, la precedenta evaluare, România înregistra 428 de puncte la citire, 430 la matematică și 428 la științe, acum rezultatele sale s-au „aliniat” la o medie de 428 de puncte pentru fiecare dintre cele trei evaluări.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Citește și: România ne-educată: penultima în UE la testele PISA 2022, am rămas la nivelul anului 2018 DOCUMENT

Chiar dacă nu am scăzut în clasament, rezultatele PISA arată că: 49% dintre elevii români nu pot converti prețuri în monede diferite, 42% nu pot identifica ideea principală dintr-un text, 44% nu pot recunoaște cel puțin explicația corectă privind fenomenele științifice familiare.

Ministrul Educației, Ligia Deca, este de părere că performanțele proaste ale elevilor din România se datorează cursurilor online susținute de elevi în perioada pandemiei COVID-19.

„Măsurile luate în timpul pandemiei și după aceea de limitare a pierderilor în învățare au fost eficiente. Asta nu înseamnă că nu trebuie să creștem performanța. Avem un decalaj istoric pe care trebuie să-l recuperăm, însă nu fără a remarca că există politici publice care au funcționat, cel puțin pe perioada pandemiei. Ne-am aflat în categoria țărilor care au reușit să rămână pe o performanță stabilă”, a spus Ligia Deca, potrivit Libertatea.

Citește și: România Educată 2023. Tichetele educaţionale pentru rechizite, în valoare de 500 de lei, vor ajunge la beneficiari înainte de vacanţa de iarnă

Reprezentanta OCDE spune că România trebuie să investească mai mulți bani în educație.

„Se simte o relație clară între investiții și performanța la matematică. Dar, de exemplu, avem Norvegia și Croația – ambele au rezultate similare, dar Croația investește jumătate din cât investește Norvegia. Ceea ce înseamnă că în Croația fac ceva bine și că poate Norvegia nu folosește resursele în cel mai bun mod. Prin locul unde se situează România, reiese clar că mai multe resurse ar însemna că elevii ar avea rezultate mai bune la matematică”, a spus Tanja Bastianic.