Diabetul de tip 2, prevenit prin dietă personalizată pe bază de ADN

Anumite trăsături genetice pot preveni riscul unei persoane de a dezvolta afecțiuni cronice asociate cu alimentația, evidențiind necesitatea ajustării dietei, cum ar fi reducerea consumului de sare sau grăsimi saturate, pentru a scădea riscul cardiovascular sau limitarea consumului de zahăr și grăsimi saturate pentru a gestiona riscul de diabet de tip 2.

Citește și: Boala ficatului gras. Medic: Dacă e ficat gras, foarte probabil că grăsimile sunt şi în altă parte. În România nu avem un stil de viaţă care să asigure o perioadă lungă de supravieţuire

Un studiu pilot efectuat de Imperial College London și DnaNudge, publicat în Scientific Reports, care a implicat 148 de participanți cu niveluri crescute ale glicemiei și predispuși să dezvolte diabet de tip 2, a relevat că adoptarea unui plan de alimentație personalizat, bazat pe informații genetice și însoțit de consiliere nutrițională directă din partea unui specialist, a fost mai eficientă în reducerea nivelurilor de glucoză din sânge în comparație cu recomandările nutriționale tradiționale bazate pe ghidurile National Institute for Health and Care Excellence (NICE) din Marea Britanie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Deși cercetarea se află în stadiu incipient, oamenii de știință spun că reprezintă un exemplu promițător al modului în care informațiile genetice ar putea ajuta la prevenirea bolilor cronice și la îmbunătățirea stării generale de sănătate, scrie Hotnews.ro.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Ilie Bolojan și reziștii își pun la adăpost oamenii, „pentru momentul debarcării”. Ordinul scris pe genunchi și plin de prevederi care frizează abuzul

Gheorghe Turda vorbește despre cea mai frumoasă amintire lăsată de soție. Artistul, văduv de aproape 20 de ani

Citește și: Câte feluri de mâncare trebuie să mâncăm la prânz. Explicațiile medicului Vlad Ciurea

„Profilul genetic al afecțiunilor cronice, cum ar fi diabetul de tip 2, obezitatea, hipertensiunea arterială și colesterolul din sânge ne pot indica ce alimente ar putea fi mai benefice sau mai dăunătoare în ceea ce privește reducerea riscului acestor afecțiuni, permițându-ne să adaptăm recomandările, în mod specific, în funcție de aportul alimentar de grăsimi, carbohidrați și alți macronutrienți. Studiul nostru pilot, în care am aplicat această abordare în cazul prediabetului, furnizează rezultate încurajatoare, sugerând că adoptarea unor diete personalizate pe baza profilului genetic ar putea reprezenta o intervenție eficientă, fie independentă, fie în combinație cu sfaturile standard bazate pe ghidurile NICE,” a declarat autorul senior al studiului, profesorul Regius Chris Toumazou.