Diana Şoşoacă, de la Moscova la Beijing, turneu suveranist pe „axa răului”: „Vor să mă bage la ospiciu pentru că spun adevărul”

După vizita sa istorică în Federația Rusă şi între două audieri la Parchetul General, Diana Șoșoacă, președinta partidului S.O.S. România, a ajuns în această dimineață în Republica Populară Chineză, în calitate de reprezentant al poporului român și de lider suveranist european.

Prima zi a misiunii diplomatice a debutat la Ministerul chinez de Externe, unde europarlamentarul roman a fost primit de Yang Tao, vicepreședintele Institutului Chinez pentru Afaceri Externe, într-o întrevedere oficială desfășurată într-o atmosferă de respect și deschidere. Demnitarul chinez a salutat curajul și independența de gândire a europarlamentarului român, subliniind importanța reluării unui dialog sincer între Europa și China.

Luis Lazarus își face partid politic după ce a trădat-o pe Diana Șoșoacă. Formațiunea „Dreptate și Frăție” are deja primul parlamentar

În cadrul vizitei, Diana Şoşoacă va avea întâlniri la cel mai înalt nivel cu membri importanți ai Partidului Comunist Chinez, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, ai diplomației și ai presei chineze. Europarlamentarul român se află la Beijing, unde este cazată la unul dintre cele mai prestigioase hoteluri ale capitalei iar agenda sa include deplasări și în Shanghai și Quanzhou.

Alte articole

Luis Lazarus își face partid politic după ce a trădat-o pe Diana Șoșoacă. Formațiunea „Dreptate și Frăție” are deja primul parlamentar

Diana Șoșoacă este considerată cel mai influent propagandist al Rusiei din România. Analist: „A devenit unul dintre vectorii cei mai vocali în a promova mesaje favorabile Kremlinului”

Un rezultat notabil al demersurilor sale diplomatice anterioare este reluarea contactelor oficiale dintre Parlamentul European și Republica Populară Chineză: „În urma demersurilor mele din ultimul an și jumătate, o delegație chineză a fost invitată la Parlamentul European, după o absență îndelungată, vizită care va contribui la repunerea pe agenda Uniunii Europene a relațiilor strategice cu China.”

Citește și : Diana Șoșoacă este considerată cel mai influent propagandist al Rusiei din România. Analist: „A devenit unul dintre vectorii cei mai vocali în a promova mesaje favorabile Kremlinului”

Prin această deplasare, Diana Iovanovici-Șoșoacă își consolidează poziția de lider internațional implicat în restabilirea echilibrului geopolitic, promovând dialogul, respectul reciproc și cooperarea între civilizații.

„România a fost mereu un pod între Est și Vest. Este timpul ca diplomația românească să redevină un exemplu de echilibru și suveranitate”, a declarat Diana Iovanovici-Șoșoacă la sosirea în Beijing.

Europarlamentarul Diana Şoşoacă a fost prezentă la Moscova, unde a participat la a 20-a aniversare a postului Russia Today, la care a fost prezent şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin, anunţă SOS România, partid al cărui lider este Şoşoacă. Diana Şoşoacă a acordat şi un interviu postului Russia Today în care a susţinut că, după ce i-a fost interzisă candidatura la Preşedinţie, acum autorităţile vor să o ”bage la ospiciu”, fiindcă spune adevărul.

Conform sursei citate, Diana Şoşoacă a fost singurul europarlamentar căruia preşedintele Putin i-a mulţumit personal pentru participare.

Şoşoacă a postat pe pagina sa oficială de Facebook discursul susţinut de Putin la eveniment. Într-un alt comunicat, partidul Dianei Şoşoacă relatează despre interviul acordat de aceasta postului Russia Today, în care a susţinut că ”trăim într-o dictatură a minciunii şi a manipulării”, iar ”Uniunea Europeană s-a transformat într-o mafie globală care impune gândirea unică, distruge credinţa, cenzurează presa liberă şi persecută pe oricine are curajul să spună adevărul”.
Ea a mai susţinut că „România şi Moldova sunt tratate ca nişte colonii”, în timp ce despre şefa Comisiei Europene Ursula vom der Leyen, a afirmat că „Von der Leyen şi camarila ei trăiesc într-o bulă, rupţi de realitate, în timp ce popoarele Europei suferă”, potrivit comunicatului.

Diana Iovanovici-Şoşoacă a vorbit şi despre situaţia sa. „După ce mi-au interzis candidatura la preşedinţie şi au încercat să desfiinţeze S.O.S. România, acum vor să mă bage la ospiciu pentru că spun adevărul. Aceasta nu este democraţie – este nazism reînviat”, a susţinut ea.

Europarlamentarul Diana Şoşoacă, vizată într-un dosar penal cu mai multe infracţiuni, între care lipsire de libertate în mod ilegal, negarea Holocaustului, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid şi crime de război, precum şi a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, s-a prezentat, luni, la Parchetul General pentru a fi audiată, iar la final a anunţat că i s-a comunicat că are calitatea de inculpat. Procurorii au anunţat oficial urmărirea penală pentru 11 infracţiuni.

Parchetul General anunţă oficial, luni, punerea în mişcare a urmăririi penale faţă de ”o inculpată, membru al Parlamentului European”, sub aspectul săvârşirii următoarelor infracţiuni:

• 4 infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;
• 4 infracţiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;
• promovarea, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului;
• negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;
• ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal.

”Menţionăm că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare a persoanei care face obiectul prezentei investigaţii penale”, se arată în comunicatul Parchetului General.

CE PREVEDE REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN CU PRRIVIRE LA RIDICAREA IMUNITĂŢII

Orice cerere adresată Preşedintelui de către o autoritate competentă a unui stat membru sau de către procurorul-şef european în vederea ridicării imunităţii unui deputat, sau de către un deputat sau un fost deputat în vederea apărării privilegiilor şi imunităţilor, se anunţă în Parlament şi se transmite comisiei competente.

2.   Cu acordul deputatului sau al fostului deputat în cauză, cererea poate fi adresată de un alt deputat, căruia i se va permite să îl reprezinte pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză în toate fazele procedurii.

Deputatul care îl reprezintă pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză nu este implicat în deciziile luate de comisie.

3.   Comisia examinează fără întârziere, dar ţinând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunităţii sau de apărare a privilegiilor şi imunităţilor.

4.   Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunităţii sau de apărare a imunităţii şi privilegiilor Nu se admit amendamente. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.

5.   Comisia poate solicita autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european furnizarea tuturor informaţiilor şi precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea.

6.   Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicaţii şi poate prezenta toate documentele şi mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente.

Deputatul nu asistă la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii sale, cu excepţia audierii propriu-zise.

Preşedintele comisiei invită deputatul la audiere, precizând data şi ora. Deputatul în cauză poate renunţa la dreptul de a fi audiat.

Dacă deputatul în cauză nu se prezintă la audierea la care a fost invitat, se consideră că a renunţat la dreptul de a fi audiat, cu excepţia cazului în care deputatul a anunţat că nu poate participa la audiere la data şi ora indicate, motivând această imposibilitate. Preşedintele comisiei decide dacă motivele invocate justifică absenţa. Deputatul în cauză nu are posibilitatea atacării acestei decizii.

Dacă decide că absenţa este justificată, preşedintele comisiei îl invită pe deputatul în cauză la audiere la o altă dată şi oră. Dacă deputatul nu dă curs celei de-a doua invitaţii la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere.

7.   În cazul în care cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii conţine mai multe capete de cerere, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. În mod excepţional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea sau apărarea imunităţii să vizeze exclusiv desfăşurarea unei acţiuni penale, fără ca vreo măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertate sau orice altă măsură care să împiedice deputatul în îndeplinirea atribuţiilor inerente mandatului său să poată fi adoptată împotriva sa, până la pronunţarea unei hotărâri definitive.

8.   Comisia poate emite un aviz motivat privind competenţa autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, a procurorului-şef european şi admisibilitatea cererii, dar nu se pronunţă în niciun caz asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei deputatului sau asupra măsurii în care opiniile sau actele care îi sunt imputate deputatului în cauză justifică urmărirea penală, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaştere aprofundată a cauzei.

9.   Propunerea de decizie a comisiei este înscrisă pe ordinea de zi a primei şedinţe care urmează depunerii acesteia. Nu se admit amendamente la o astfel de propunere.

Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro şi contra fiecărei propuneri de ridicare, menţinere sau apărare a unui privilegiu sau a imunităţii.

deputatul ale cărui privilegii sau imunităţi fac obiectul unei examinări nu poate interveni în dezbatere.

Propunerea sau propunerile de decizie conţinute în raport sunt supuse la vot în cursul votării care urmează dezbaterii.

După examinarea de către Parlament, se procedează la vot separat pentru fiecare propunere conţinută în raport. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.

10.   Preşedintele comunică imediat decizia Parlamentului deputatului în cauză şi autorităţii competente a statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european şi solicită să fie informat în legătură cu derularea procedurii şi cu hotărârile judecătoreşti care se pronunţă. Imediat după ce a primit aceste informaţii, Preşedintele le comunică Parlamentului în forma pe care o consideră cea mai adecvată, dacă este necesar, după consultarea comisiei competente.

11.   Comisia tratează aceste chestiuni şi examinează toate documentele primite cu cea mai mare confidenţialitate. Comisia examinează întotdeauna cu uşile închise cererile legate de procedurile privind imunitatea.

12.   Parlamentul analizează doar cererile de ridicare a imunităţii unui deputat care i-au fost transmise de către autorităţile judiciare sau de către reprezentanţele permanente ale statelor membre sau, după caz, de către procurorul-şef european.