Diana Șoșoacă, denunțată la Parchet pentru trădare din cauza relației cu Rusia: „A preluat tezele oficiale ale agresorului și a încercat să renegocieze granițele statului”

UPDATE: Un denunţ penal împotriva europarlamentarului Diana Şoşoacă, liderul SOS România, pentru trădare şi comunicarea de informaţii false, a fost depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de Adrian Băzăvan şi Asociaţia „Lupii Tricolori”. Semnatarii denunţului motivează demersul invocând „un tipar de conduită constant, unidirecţional şi sistematic de intrare în legătură cu reprezentanţi oficiali ai Federaţiei Ruse şi cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi al ameninţărilor directe la adresa securităţii naţionale a României”, pe parcursul a peste patru ani. Potrivit semnatarilor, faptele „expuse” rezultă din „surse publice”.

„Faptele expuse în continuare rezultă din surse publice, indicate în cuprinsul prezentei şi centralizate în opisul de înscrisuri anexat. Ele conturează, pe o perioadă de peste patru ani (martie 2022-iunie 2026), un tipar de conduită constant, unidirecţional şi sistematic de intrare în legătură cu reprezentanţi oficiali ai Federaţiei Ruse şi cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, stat vecin României, şi al ameninţărilor directe la adresa securităţii naţionale a României, stat membru al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, situat pe flancul estic al Alianţei”, precizează autorii denunţului penal împotriva Dianei Şoşoacă.

Potrivit sursei citate, primul moment invocat vizează audienţa la ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, în 30 martie 2022, la aproximativ o lună de la declanşarea invaziei militare ruse în Ucraina, ocazie cu care a prezentat o propunere de „aşa-zisă mediere a conflictului”, denumită „Pacea de la Bucureşti”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Audienţa a avut loc în afara oricărui cadru instituţional românesc, fără mandat din partea autorităţilor statului român şi fără informarea acestora. Potrivit relatărilor de presă din epocă, obiectul discuţiilor l-a constituit „neutralitatea” României în contextul invaziei, participanţii cerând totodată ca Ucraina să nu fie sprijinită militar. Ulterior, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă a fost apreciată public de gruparea de hackeri pro-ruşi Killnet, care i-a publicat fotografia”, se arată în denunţul penal.

Alte articole

Româncă acuzată de spionaj în favoarea Rusiei, arestată în Germania. Anchetatorii susțin că supraveghea directorul unei companii ce produce drone destinate Ucrainei. Reacţia MAE

Rusia: „Nu intenţionăm să ne retragem ambasadorul de la Bucureşti”. Moscova anunţă represalii diplomatice

Potrivit aceluiaşi document, între anii 2022 şi 2026, Diana Şoşoacă a participat „în mod constant” la evenimentele organizate de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, respectiv: la 3 noiembrie 2022, la recepţia prilejuită de Ziua Unităţii Naţionale a Rusiei; la 11 februarie 2023, la recepţia de Ziua Diplomatului Rus; la 4 mai 2023, la recepţia de Ziua Victoriei; la 12 iunie 2024, la recepţia organizată de ambasadorul Vladimir Lipaev cu ocazia Zilei Naţionale a Rusiei; la 12 iunie 2025, la recepţia de Ziua Naţională a Rusiei; la 9 mai 2026, la recepţia de Ziua Victoriei.

„Presa a relatat, în martie 2023, că una dintre vizitele la ambasadă a avut ca obiect celebrarea «rezultatelor operaţiunii speciale» în Ucraina, adică a rezultatelor războiului de agresiune aflat în desfăşurare. Cu privire la recepţia din 9 mai 2026, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă a confirmat public, prin postare proprie şi prin comunicatul oficial al Partidului S.O.S. România, că a discutat direct cu ambasadorul Federaţiei Ruse, Vladimir Lipaev, şi cu ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene, calificând aceste discuţii drept «acte de demnitate naţională»”, menţionează documentul citat.

Un al treilea motiv invocat de către semnatarii denunţului penal împotriva Dianei Şoşoacă îl reprezintă depunerea în Parlamentul României de către preşedinta SOS România a unui proiect de lege prin care se propunea denunţarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, precum şi «anexarea» de către România a unor teritorii aflate sub suveranitatea Ucrainei, respectiv Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, Bugeacul (cu localităţile Cahul, Bolgrad şi Ismail), Maramureşul istoric şi Insula Şerpilor. Potrivit sursei citate, textul proiectului prevedea expres: «România anexează teritoriile istorice care i-au aparţinut».

„O astfel de atitudine ar echivala cu implicarea directă a României în război. Iniţiativa reia public teza formulată anterior de fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia România ar urmări anexarea unor teritorii ucrainene, teză utilizată de propaganda rusă pentru justificarea agresiunii şi pentru fracturarea unităţii aliaţilor Ucrainei. Ca urmare a acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a iniţiat sancţiuni împotriva doamnei Diana Iovanovici Şoşoacă, calificând-o drept persoană care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Ucrainei”, se arată în documentul depus la Parchetul ÎCCJ.

Denunţul penal aminteşte şi de cererea de referendum naţional pentru ieşirea României din NATO depusă de Diana Şoşoacă în iunie 2024, „în ultima zi a mandatului de senator şi chiar înaintea preluării mandatului de membru al Parlamentului European”, susţinând că România ar fi prinsă „sub bocancul NATO” şi calificând Tratatul Atlanticului de Nord drept „cea mai agresivă, incitantă, periculoasă şi potenţial distructivă Alianţă militară din istoria umanităţii”.

„Presa a remarcat că discursul este aproape identic cu comunicatul de instalare al ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, Vladimir Lipaev, din aceeaşi perioadă, ceea ce constituie un indiciu de coordonare discursivă. Demersul, formulat în timp de război la graniţa României, vizează direct demontarea garanţiei politico-militare a statului, în sensul art. 149 din Constituţie şi al considerentelor Curţii Constituţionale”, argumentează semnatarii denunţului penal.

În acelaşi document se mai face referire la îndemnurile Dianei Şoşoacă privind „schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale”, dar şi la scrisoarea adresată preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în 16 martie 2025, după a doua respingere a candidaturii sale la alegerile prezidenţiale, în care a calificat clasa politică românească drept „trădătoare”, şi a exprimat disponibilitatea, în nume propriu şi al partidului pe care îl conduce, „de a negocia pentru pace, de a lupta împreună împotriva neo-fascismului şi de a ne uni eforturile”, a susţinut că „avem teritorii româneşti deţinute ilegal de Ucraina” pe care „le vrem înapoi” şi a solicitat ca recuperarea acestora să fie avută în vedere în negocierile de pace purtate de Federaţia Rusă.

„Actul constituie o comunicare directă, scrisă şi asumată public, adresată şefului puterii străine, cuprinzând o ofertă explicită de cooperare şi solicitarea ca interese teritoriale ale României să fie tranşate prin intermediul acestei puteri, în afara oricărui cadru constituţional. Anterior transmisese o scrisoare şi preşedintelui Statelor Unite ale Americii”, se mai arată în denunţ.

Acelaşi document aminteşte de scrisoarea Dianei Şoşoacă adresată preşedintelui rus Vladimir Putin în martie 2025, de interviurile pentru Izvestia şi Russia Today, dar şi de participarea la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg din iunie 2026, unde Şoşoacă s-a adresat direct lui Putin, în condiţiile în care niciun stat european nu a participat la eveniment.

„În cadrul sesiunii plenare, aceasta i s-a adresat direct preşedintelui Federaţiei Ruse, declarând, între altele: «românii nu vă urăsc», românii «vor pace cu Rusia», poporul român nu doreşte să ajute Ucraina «nici cu bani, nici cu arme», România ar fi «condusă de Bruxelles», România «nu are preşedinte», precum şi «vrem să cooperăm cu Rusia. Nu suntem inamici», exprimându-şi admiraţia faţă de Federaţia Rusă. Aceasta s-a prezentat drept lidera «singurului partid de opoziţie» şi a refuzat să recunoască legitimitatea Preşedintelui României în exerciţiu”, se mai arată în acelaşi denunţ penal.

Semnatarii denunţului penal solicită începerea urmăririi penale in rem cu privire la faptele descrise, pentru infracţiunile de trădare şi, în subsidiar, comunicare de informaţii false.

De asemenea, aceştia cer efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Diana Şoşoacă, în măsura în care probatoriul administrat „va contura bănuiala rezonabilă cerută de lege, cu solicitarea, dacă va fi cazul, a ridicării imunităţii de membru al Parlamentului European”.

Totodată, iniţiatorii precizează că sesizarea „se întemeiază exclusiv pe informaţii publice, indicate ca atare, iar aprecierea definitivă asupra existenţei infracţiunilor şi a vinovăţiei aparţine organelor judiciare, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie”.

Asociația Lupii Tricolori ar urma să o denunțe joi, 6 august, pe Diana Șoșoacă, președinta SOS, pentru trădare la Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a fost mereu o prezență constantă la evenimentele organizate de Ambasada Rusiei. Recent, eurodeputata a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde a purtat un dialog direct cu preșdintele rus Vladimir Putin.

„Potrivit art. 394 din Codul penal, constituie infracțiunea de trădare fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin:

a) provocare de război contra țării sau de înlesnire a ocupației militare străine;

b) subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului;

c) aservire față de o putere sau organizație străină;

d) ajutarea unei puteri sau organizații străine pentru desfășurarea unei activități ostile împotriva securității naționale.

În subsidiar, Diana Șoșoacă va fi denunțată pentru săvârșirea infracțiunii de comunicare de informații false, prevăzută de art. 404 din Codul Penal”, acuză asociația Lupii Tricolori.

Citește și: Diana Șoșoacă a pierdut la Tribunalul UE procesul privind suspendarea ridicării imunității de europarlamentar

„În contextul războiului din vecinătatea României, între 2022 și 2026, Parlamentarul European și președintele Partidului S.O.S. România Diana Șoșoacă a intrat constant în legătură cu reprezentanți oficiali și mediatici ai Rusiei.

A negat legitimitatea instituțiilor Statului Român, a contestat apartenența României la structurile euroatlantice, s-a opus politicii de apărare a statului, a preluat tezele oficiale ale agresorului și a încercat să renegocieze granițele statului.

Încă din 30 martie 2022, Diana Șoșoacă a subminat autoritatea și coerența Statului Român, prezentându-se la Ambasada Rusiei cu o așa-zisă propunere diplomatică de pace, în afara oricărui cadru instituțional românesc, fără niciun mandat și fără informarea autorităților.

În martie 2025, Șoșoacă i-a adresat public o scrisoare președintelui Rusiei, Putin, exprimând disponibilitatea proprie și a partidului său „de a negocia pentru pace, de a lupta împreună împotriva neo-fascismului și de a ne uni eforturile”. Actul constituie o comunicare directă, scrisă și asumată public, adresată șefului puterii străine, cuprinzând o ofertă explicită de cooperare și solicitarea ca interese teritoriale ale României să fie tranșate prin intermediul acestei puteri, în afara oricărui cadru constituțional.

Diana Șoșoacă a continuat să participe sistematic la evenimentele Ambasadei Ruse, inclusiv la un eveniment din martie 2023 care a avut drept scop sărbătorirea rezultatelor războiului de agresiune din Ucraina.

Tot în 2023, Diana Șoșoacă a depus o inițiativă legislativă pentru implicarea României în război prin “anexarea” unor teritorii aflate în componența Ucrainei. Ca urmare a acestui demers, Ucraina a desemnat-o pe Șoșoacă amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei.

În iunie 2024, Diana Șoșoacă a propus organizarea unui referendum pentru ieșirea României din NATO, alianța militară care protejează România și ne garantează pacea, în contextul războiului regional. Demersul, formulat în timp de război la granițe, vizează direct demontarea garanțiilor politico-militare ale României.

În Octombrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României, motivând că aceasta „a proferat amenințări la siguranța națională a statului român” și că prin discursul său constant „îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”.

De asemenea, Diana Șoșoacă a acordat interviuri la posturi ruse sancționate în UE, s-a prezentat la evenimente internaționale în Rusia asumându-și ilegitim reprezentarea statului român, a contestat în raport cu Rusia pozițiile oficiale ale Statului Român și a adus grave prejudicii de imagine. Aceasta s-a afișat cu oligarhul Ilan Șor, persoană aflată sub sancțiuni UE, condamnată definitiv în Republica Moldova și dată în urmărire internațională.

Având acestea în vedere, și altele exprimate în detaliu în denunț, Asociația Lupii Tricolori cere Procurorului General începerea urmăririi penale față de Diana Iovanici Șoșoacă pentru săvârșirea faptelor penale de trădare și comunicare de informații false”, a acuzat asociația.

Citește și: Diana Șoșoacă, prima apariție după accident. A intrat îmbrăcată în piscină și a dansat în horă: „Cred că e momentul să schimbăm paradigma”

Cum își motivează Diana Șoșoac afinitatea pentru Rusia

Diana Șoșoacă a participat în iunie 2026 la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde a discutat chiar și cu Vladimir Putin.

Președinta SOS a declarat că România are nevoie de „diplomaţi ai păcii, nu ai confruntării” şi că prezenţa sa la Sankt Petersburg reprezintă „o mână întinsă în favoarea păcii şi a dialogului”, după tensiunile generate de incidentul cu drona rusească căzută peste un bloc din Galaţi.

„Am venit aici pentru că România trebuie să fie prezentă acolo unde se discută viitorul lumii. Nu putem lipsi de la masa marilor dezbateri internaţionale şi apoi să pretindem că ne apărăm interesele naţionale. În timp ce actuala putere de la Bucureşti a ales calea deteriorării relaţiilor diplomatice cu Federaţia Rusă, eu am ales să vin aici pentru a menţine deschis un canal de comunicare”, a declarat Şoşoacă, în fața lui Putin.

„Nu pot și, sincer să fiu, nici nu vreau să comentez afacerile interne ale României, dar avem aici prietenul din Arabia Saudită care a menționat că Rusia rămâne o țară preponderent ortodoxă. Ei bine, și România este ortodoxă și dorința mea este să transmiteți urările mele de bine pentru toți ortodocșii din România”, i-a răspuns Vladimir Putin lui Diana Șoșoacă.