Diana Șoșoacă vrea PEDEPSE DURE pentru copiii care consumă droguri și amenzi uriașe pentru părinți. Proiectul de lege care a împărțit România în două

Șaptesprezece parlamentari ai partidului SOS România, condus de Diana Șoșoacă, alături de alți patru foști parlamentari, printre care și Iosif Jianu, trecut acum la PSD, au depus un proiect de lege prin care se dorește reducerea consumului de droguri în rândul tinerilor.

Diana Șoșoacă vrea pedepse dure pentru consumatorii de droguri, inclusiv minori

Legea inițiată de Ninel Peia, senator din partidul Dianei Șoșoacă introduce o serie de prevederi stranii, precum sancțiuni pentru minori, amenzi consistente pentru părinți sau tutori și chiar amenzi penale pentru consum de droguri. Propunerile au fost aspru criticate de CSM sau Consiliul Legislativ.

Ninel Peia avertizează în propunerea sa că  „în lipsa unor măsuri ferme, consumul de droguri va continua să se răspândească”, cu efecte medicale și sociale dezastruoase.

Modelul ales este unul al sancțiunilor progresive, susținând că este un model care a dat rezultate în alte state. „Prin creșterea graduală a amenzilor şi pedepselor privative de libertate, consumatorii sunt motivați să renunțe la acest obicei înainte de a ajunge în situații critice”.

Alte articole

Diana Şoşoacă, de la Moscova la Beijing, turneu suveranist pe „axa răului”: „Vor să mă bage la ospiciu pentru că spun adevărul”

Luis Lazarus își face partid politic după ce a trădat-o pe Diana Șoșoacă. Formațiunea „Dreptate și Frăție” are deja primul parlamentar

Citește și : Nicuşor Dan, de partea lui Bolojan în conflictul cu Grindeanu: Nu e în regulă ca partidele din coaliţie să se atace între ele

Inițiativa legislativă a apropiaților Dianei Șoșoacă oferă trei șanse consumatorilor de droguri înainte de a-i băga la închisoare și impune urmarea unui program de consiliere și dezintoxicare.

Articolul privind sancțiunile vorbește apoi, la alineatul 6, despre abaterile ulterioare. Astfel, după fiecare abatere ar urma să se mai adauge o lună de închisoare cu executare până la maximul de un an. Mai mult, de la aceste abateri ulterioare, după perioada de detenție, consumatorii ar urma să fie incluși într-un program de supraveghere electronică timp de un an.

„(6) Pentru fiecare abatere ulterioară, pedeapsa cu închisoarea creşte progresiv cu 1 lună, până la un maxim de 1 an de închisoare cu executare şi va fi supus unui program de monitorizare electronică timp de 12 luni post-detenţie”, se mai arată în proiectul de lege inițiat de către senatorul Ninel Peia.

Minorii primesc pedepse dure dacă sunt prinși că consumă

Proiectul de lege inițiat de membri și foști membri ai partidului Dianei Șoșoacă prevede și sancțiuni la adresa minorilor prinși cu droguri. Aceștia ar urma să fie incluși într-un program de consiliere psihologică și să fie monitorizați de un tutore desemnat de instanță. Dacă refuză, părinții primesc o amendă de 5.000 de lei.

„(1) Minorii prinşi consumând droguri vor fi incluşi obligatoriu într-un program de consiliere psihologică şi monitorizați de către un tutore desemnat de instanţă.
(2) Refuzul minorului de a participa la programul de consiliere atrage sancţiuni pentru părinţi sau tutori, inclusiv amendă între 2.000 şi 5.000 de lei”, se mai arată în proiectul de lege adoptat de Senat.

Agenția Națională Antidrog a fost mutată, încă de la finalul lui 2024, în subordinea Ministerului Sănătății, ceea ce arată o schimbare de politică publică în ceea ce privește consumul de droguri, în care accentul este pus pe tratare, nu pe pedepse.

Proiectul susținut de către parlamentarii SOS Ro a primit aviz negativ de la toate instituțiile implicate în procesul de avizare, de la Consiliul Economic și Social până la CSM și Consiliul Legislativ.

Această din urmă instituție, care verifică doar forma proiectului de lege, spune că legea depusă de SOS nu ar trebui să vizeze modificarea legii privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (143/2000) și nu să fie de sine stătătoare.

Consiliul Legislativ mai spune că textul este plin de neclarități, de la definiția drogurilor la noțiunea de abatere, precum și că stabilirea sistemului de sancțiuni nu este compatibilă cu ansamblul reglementărilor din Codul penal și deciziile CCR.

„În ceea ce priveşte participarea la un program de consiliere și dezintoxicare, întrucât nu poate fi prevăzută drept pedeapsă, regimul aplicabil acesteia nu poate fi stabilit, întrucât din reglementarea propusă nu rezultă care este natura ei juridică. Menționăm că pedepsele nu pot fi, în sistemul legislației penale, decât cele prevăzute în Partea generală a Codului penal”, se arată în avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Consiliul Economic și Social a distrus și el proiectul de lege

Consiliul Economic și Social, din care fac parte experți propuși de societatea civilă, a criticat în termeni duri măsurile propuse de parlamentarii SOS. Experții CES subliniază că obligarea la consiliere și dezintoxicare intră în contradicție cu normele etice din sfera medicală și socială.

„În privința consilierii facem precizarea că niciun psiholog nu va acorda consiliere decât la cererea clientului, nicidecum a unui client obligat. În caz contrar, acesta ar încălca normele Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi implicit legea care conține acest cod. Dezintoxicarea se face sau nu în funcție de substanța consumată şi timpul de consum.

Citește și : AUR va ataca la CCR cele patru legi adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvernul Ilie Bolojan

În România nu există centre specializate pentru asistența copilului (şi adultului) cu adicții, secțiile de psihiatrie fiind singurele în care sunt localizate servicii de dezintoxicare. Nu toate spitalele dispun de secții de asistență a copilului cu adicții şi internarea nevoluntară ridică probleme etice grave”, se arată în avizul negativ dat de CES.