DICŢIONAR de cămătărie. Vezi ce înseamnă „prăjitură”, „fentă” sau „şpagă” în limbajul interlopilor

Procurorii Parchetului Capitalei au pus sub acuzare 17 membri ai clanurilor Caran, Duduianu, Vancică şi Rinu, pentru săvârşirea infracţiunilor de cămătărie, spălare de bani, şantaj şi tâlhărie. Marţi dimineaţă, poliţiştii şi procurorii au efectuat 40 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov, Ialomiţa şi Dâmboviţa pentru prinderea membrilor celor patru clanuri.

Cămătarii din clanurile Caran, Duduianu şi Vancică numeau dobânda solicitată de la persoanele cărora le împrumutau bani în cazinouri „prăjitură”, „fentă” sau „şpagă”. În general, cămătarii cereau drept garanţie un bun de valoare, de regulă un autoturism, potrivit procurorilor Parchetului Capitalei.

Procentul reprezentând dobânda se stabilea la momentul acordării împrumutului şi rămânea de regulă fix, fără a interveni modificări în sensul majorării acestuia. Au existat însă şi situaţii în care, dacă debitorul nu restituia suma împrumutată şi camăta la data scadenţei, îi era impusă o sumă suplimentară pe care trebuie să o achite cu titlu de dobândă, se arată într-un comunicat al anchetatorilor, citat de Mediafax.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Asupra împrumuturilor cu dobândă se instituia, de regulă, o garanţie care putea fi reală (deposedarea debitorului de un bun de valoare, de principiu un autoturism, care este lăsat cămătarului) sau personală (angajamentul pe care o altă persoană şi-l asuma faţă de cămătar, de a restitui în locul debitorului suma împrumutată şi camăta, în cazul în care el însuşi nu ar executa-o la termen)”, au precizat anchetatorii.

Alte articole

Noi detalii din dosarul de înșelăciune care îl vizează pe Călin Georgescu. Cine este Ryana Popescu, audiată în dosar

Clanul Duduianu, în doliu! Zenobia Duduianu a murit, la 60 de ani, în Penitenciarul Târgșor, în urma unui infarct

Persoanele care împrumutau bani trebuiau să-şi achite datoria la termenul şi în condiţiile impuse de cămătari sau convenite cu aceştia. Astfel, dacă cei care împrumutau bani câştigau la jocurile practicate în cazinouri sau obţineau într-un termen sumele necesare, trebuiau să restituie banii şi dobânda în aceeaşi seară sau cel mai târziu în zilele următoare. Dacă intervalul de timp stabilit era mai mare, de regulă câteva luni, aceştia erau obligaţi să achite lunar o sumă de bani reprezentând camăta, până la plata întregii datorii.

„Când cel care împrumuta banii şi debitorul stabileau un termen al restituirii situat la un interval de câteva zile, dobânda stabilită într-un procent fix pentru fiecare zi de întârziere se achita la aceeaşi dată împreună cu suma împrumutată. Suma împrumutată şi dobânda exprimată în euro sau în lei se achita la termenul convenit de părţi, fără ca în perioada intermediară să aibă loc vreo prestaţie bănească din partea debitorului”, au precizat anchetatori.

Sumele de bani obţinute în acest fel erau rulate de către cămătari şi „investite” în noi împrumuturi acordate altor persoane, potrivit surselor citate.

Cum erau ameninţaţi debitorii rău platnici

Persoanele împrumutate de membrii grupărilor Caran, Duduianu şi Vancică erau ameninţate frecvent să dea înapoi banii primiţi şi „dobânda” aferentă prin expresia „se va pune capăt prieteniei”, ce arăta că sunt dispuşi la violenţe dacă nu li se plăteşte, mai notează anchetatorii.

„În cazul în care debitorii nu restituie la termenul convenit suma împrumutată şi dobânda impusă sau nu o achită în întregime, cămătarii îi contactează telefonic, exercitând presiuni asupra acestora pentru a-i determina să îşi achite datoriile. Întrucât cămătarii sunt cunoscuţi ca persoane violente, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, victimele acestora dau curs solicitării de a restitui sumele împrumutate şi dobânzile, în aparenţă de bunăvoie şi liberi de orice constrângere. În realitate, este suficient ca victimelor să li se transmită că «se va pune capăt prieteniei» (expresie des utilizată în discuţiile pe care cămătarii le au cu debitorii lor), pentru a li se crea convingerea că sunt dispuşi să acţioneze fie împotriva integrităţii lor fizice sau morale, fie împotriva patrimoniului, dacă nu vor obţine efectul dorit”, se arată într-un comunicat al Parchetului Capitalei şi Poliţiei Române.

Potrivit anchetatorilor, dacă aceste presiuni nu au rezultatul urmărit, cămătarii apelează la ameninţări cu acte de violenţă fizică sau chiar la acte de violenţă fizică pentru a intra în posesia banilor care le sunt datoraţi. În unele situaţii, aceştia îşi urmăresc victimele în locurile pe care acestea le frecventează, în încercarea de a-şi recupera sumele împrumutate.

Anchetatorii mai spun că actele de violenţă sau de ameninţare nu au ca scop doar recuperarea unor datorii, ci şi pentru obţinerea, în mod injust, a altor foloase, cămătarii impunând persoanelor vătămate datorii fictive şi cerându-le să le dea lor sau unor terţe persoane diverse sume de bani sau alte avantaje.

„Caracterul violent al acestora se manifestă inclusiv faţă de persoanele din anturajul lor, atunci când interesele acestora sunt divergente. Conflictele apar ca urmare a nemulţumirilor legate de modul în care s-au împărţit diverse sume de bani rezultate din „afacerile” pe care le-au desfăşurat sau ca urmare a unei pretinse lipse de respect pe care victima a manifestat-o în anumite împrejurări”, se mai arată în comunicat.

Membrii grupărilor Caran, Duduianu şi Vancică au fost duşi la audieri în urma unor percheziţii la 40 de adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Dâmboviţa. Percheziţiile au fost făcute într-un dosar în care Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, în cursul lunii mai, începerea urmăririi penale faţă de 17 persoane, pentru cămătărie, spălare a banilor, şantaj şi tâlhărie.

Potrivit unor surse din Poliţie, printre cei ridicaţi, marţi dimineaţă, de anchetatori sunt Aurel, Emil şi Costel Răducanu, cunoscuţi în lumea interlopă ca „fraţii Caran”, şi pe Licuţă Udilă, liderul clanului Vancică.

În urma percheziţiilor, anchetatorii au sigilat pentru verificări aproximativ zece autoturisme de lux care ar fi fost lăsate gaj de persoanele care împrumutau bani de la aceştia. Unele dintre maşinile indisponibilizate de anchetatori erau conduse de cămătari şi au dat de bănuit în momentul în care poliţiştii şi procurorii au constatat că acestea nu le aparţineau lor, ci altor persoane, au precizat sursele citate.