Diferenţe colosale între notele de la Evaluarea Naţională ale copiilor din mediul rural, faţă de cei din urban. Studiul care arată prăpastia dintre cele două Românii

Cercetarea, intitulată „Inegalități sociale în învățământul românesc” și derulată de o echipă de specialiști din cadrul SNSPA București, pune în lumină influența covârșitoare a mediului de proveniență, a educației părinților și a resurselor materiale asupra rezultatelor obținute de elevi la Evaluarea Națională 2024.

Studiul confirmă un fapt cunoscut, dar rar cuantificat în profunzime: elevii care învață în școli din orașele mari obțin cele mai bune rezultate. În județul Vaslui, nota medie a acestor elevi a fost aproape 8, cu o notă maximă de 9,90. În schimb, elevii din orașele mici au avut o medie de 6, cu note variind de la aproape 2 până la 9,70.

Situația este cu adevărat alarmantă în mediul rural, unde media notelor nu depășește 5, iar notele cele mai mici coboară sub 2. Diferența valorică dintre media obținută de elevii din rural și cea a elevilor din orașele mari este de 2,5 puncte – un decalaj uriaș în contextul unui examen național.

Un alt indicator puternic al performanței școlare este nivelul de educație al părinților. Elevii ai căror părinți au studii reduse au obținut, în medie, nota 4,82, cu o notă maximă de 8,52. Cei ai căror părinți au un nivel mediu de educație au avut o medie de 5,66, în timp ce elevii proveniți din familii cu studii superioare au obținut o medie de 7,68, cu vârful notelor ajungând la 9,90.

Alte articole

Evaluarea Naţională ar putea include o a treia probă. Ministrul Educaţiei explică noile schimbări

Subiecte română la Evaluarea Națională clasa a II-a. Elevii au primit un text din „Povestea anotimpurilor” după Maria Dorina Pașca. La ultima cerință au avut de explicat care este anotimpul lor preferat

„Diferența între cele trei grupuri de elevi este semnificativă, în special între cei ai căror părinți au un nivel ridicat al studiilor absolvite și cei cu un nivel redus al educației. În realitate, această diferență măsoară în medie 3 puncte diferență la media obținută la Evaluarea Națională în favoarea celor ai căror părinți au absolvit studii universitare sau post-liceale”, se arată în raport, potrivit Libertatea.

Concluzia autorilor este clară: copiii ai căror părinți au un nivel scăzut de educație nu doar că obțin rezultate mai slabe, dar au și șanse reduse de a-și continua traseul educațional după clasa a VIII-a.

Citeşte şi: Calendar Bacalaureat 2025. Probele scrise încep din 10 iunie

„Decalajele educaționale se acumulează de la o generație la alta și determină consolidarea unor clivaje semnificative la nivelul populației”, avertizează cercetătorii.

Factorii economici sunt, de asemenea, strâns corelați cu performanțele elevilor. De exemplu, nota medie a elevilor care provin din familii ce dețin un autoturism personal a fost de 6,82, în timp ce copiii fără acest beneficiu au obținut, în medie, doar 4,97.

Un alt indicator important este accesul la materiale auxiliare, precum culegeri și fișe de lucru. Elevii care au avut astfel de resurse au obținut, în medie, 6,50, față de 4,25 – media celor care nu au avut acces la aceste materiale.

Diferențe notabile apar și în funcție de accesul la tehnologie. Elevii care au beneficiat de laptopuri, calculatoare sau tablete au avut o medie de 6,60, în timp ce colegii lor fără astfel de dispozitive au obținut doar 4,61. În plus, accesul la cărți și la o bibliotecă personală a influențat semnificativ performanța: 6,43 nota medie în rândul celor cu cărți acasă, față de 4,62 în rândul celor fără.

Poate cel mai frapant decalaj a fost observat în funcție de accesul la internet. Elevii conectați la internet au obținut o medie de 6,28, în timp ce cei lipsiți de acest instrument esențial au înregistrat doar 3,95.

Studiul desfășurat în județul Vaslui oferă o radiografie clară a inegalităților sistemice care afectează educația din România. Diferențele profunde între mediul rural și cel urban, impactul statutului socio-economic al familiei și accesul inegal la resurse educaționale consolidează bariere ce devin tot mai greu de depășit pentru copiii din medii defavorizate.

Citeşte şi: Bacalaureat 2025 Matematică subiecte și bareme – sesiunea specială pentru olimpici