Digitalizare vs şomaj SCOR: 10-1

Pe termen scurt, vorbim de efectele negative ale digitalizării manifestate de dispariţia de locuri de muncǎ, prin preluarea de cǎtre roboţi a execuţiei multor sarcini de tipul celor repetitive, periculoase sau obositoare fizic, dar şi efecte pozitive care au în vedere apariţia unor noi locuri de muncǎ, legate de adoptarea noilor tehnologii. Pe termen mediu şi lung, putem vorbi despre modernizarea calificărilor, dar şi de o posibilǎ polarizare a calificărilor, ceea ce ar putea avea ca rezultat noi forme de muncă necalificate. Balanţa creare-desfiinţare de locuri de muncǎ apare pozitivǎ la prima vedere. Studiile arată că, o creștere de 10% a gradului de digitalizare ar duce la o scădere cu 1,02% a ratei șomajului, cel mai mare efect resimţindu-se în economiile emergente din Asia de Est, Asia de Sud și America Latină, care beneficiazǎ în total de peste 4 milioane de locuri de muncă create ca urmare a digitalizǎrii acestor regiuni. Pe de altă parte, crearea de locuri de muncǎ în economii aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare, precum America de Nord și Europa de Vest, este estimatǎ ca fiind mai modestǎ.

În unele țări există un paradox al datelor cu caracter personal – cetățenii consideră că dețin controlul asupra datelor cu caracter personal dar, în realitate, administrațiile publice oferă doar o transparență limitată. În unele țări se observă și situația inversă. Documentul de identitate electronic poate garanta identificarea fără echivoc a unei persoane și face posibilă furnizarea serviciului către persoana îndreptățită. Aproape toate statele membre au sau sunt în curs de a introduce un sistem de identificare electronică care beneficiază de sprijin la nivel național. Cu toate acestea, lipsa unui temei juridic comun împiedică statele membre să recunoască și să accepte documentele de identificare electronice emise în alte state membre. Transparența a înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește performanța și responsabilitățile proprii ale administrațiilor publice, procesul de furnizare a serviciilor și implicarea datelor cu caracter personal. Deși transparența pare să se afle pe agenda de lucru a majorității administrațiilor publice, rezultatele diferă și nu indică punerea în aplicare consecventă a acestui principiu: în timp ce unele state membre sunt foarte avansate, altele rămân în urmă.
Odatǎ cu digitalizarea, productivitatea se îmbunătățește, unele locuri de muncă se înlocuiesc cu tehnologie, iar sarcinile intensive în forța de muncă sunt relocate în piețele emergente, unde forța de muncă este mai ieftinǎ. Din acest punct de vedere, România ar putea profita, pentru încǎ o vreme, de diferenţialul salarial important faţǎ de ţările avansate ale UE şi sǎ atragǎ unele activitǎţi intensive în forţa de muncǎ dinspre ţǎrile mai avansate. Totuşi, acesta nu este un model de afaceri atractiv şi nici nu reprezintǎ o soluţie, ci mai degrabǎ o amǎgire pe termen scurt, eventual mediu. Un alt efect al digitalizǎrii este creşterea relocalizǎrii. Pe mǎsurǎ ce companiile din țările avansate îşi îmbunătăţesc productivitatea datorită digitalizării, își transferă locuri de muncă în țările mai puţin dezvoltate, cu un grad de digitalizare mai redus. Digitalizarea are efecte şi asupra mobilitǎţii forței de muncă, facilitând combinarea muncii cu viaţa privatǎ. În principiu, formele mobile de muncă pot fi avantajoase pentru angajați și angajatori deopotrivă, dar pentru aceasta este nevoie de includerea în contractele de muncǎ a unor specificaţii suplimentare, care sǎ trateze cu claritate particularitǎţile legate de specificul muncii la distanţǎ.
Pe lângǎ șansele oferite de era digitalizării, existǎ, de asemenea, riscuri: o concentrare sporită a datelor în mâinile câtorva monopoluri capabile să se sustragă controlului de stat, o intensificare a decalajului digital și polarizarea societății, exacerbarea importanţei pregătirii permanente comparativ cu cea a educaţiei iniţiale, eroziunea locurilor de muncă, dar și a limitelor dintre viața profesională și cea privată, accelerarea și intensificarea muncii și accentuarea stresului. În cazul în care maşinile vor prelua tot mai multe sarcini, se vor putea pierde o întreagă gamă de abilități și competențe, fizice, manuale, chiar şi intelectuale.

Aproape jumatate din cetățenii UE nu pot apela la servicii on-line

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În statele membre cu cele mai dezvoltate servicii online, canalul online este canalul implicit pentru până la 43 % dintre serviciile destinate cetățenilor. Cu toate acestea, 48 % dintre cetățenii UE care au nevoie să apeleze la serviciile publice nu pot încă să utilizeze canalul online, principalul obstacol fiind lipsa competențelor.
De exemplu, 10 % dintre serviciile necesare pentru începerea unei afaceri au fost automatizate, dar această cifră este mult mai scăzută pentru serviciile destinate cetățenilor. Utilizarea software-ului tradițional a provocat complicații semnificative în procesul de modernizare a serviciilor de e-guvernare. Aproape toți cetățenii UE au posibilitatea de a accesa internetul. Utilizarea dispozitivelor mobile de accesare a internetului a crescut dramatic în ultimii cinci ani: în prezent, unul din două site-uri web publice poate fi utilizat pentru dispozitivele mobile. Criteriul de referință referitor la mobilitatea întreprinderilor indică faptul că serviciile transfrontaliere înregistrează decalaje: 17 % dintre serviciile de care antreprenorii au nevoie pentru a-și începe afacerile (sau informațiile despre aceste servicii) nu sunt disponibile dintr-o țară străină. În schimb, antreprenorii care încep o afacere în propria țară se confruntă cu această problemă în mai puțin de 1 % dintre cazuri. Cele mai frecvente obstacole sunt limba, lipsa de informații pe site-ul web și necesitatea unei întâlniri fizice pentru furnizarea serviciului. În prezent, un document electronic emis în străinătate este acceptat în doar 31 % dintre cazuri, iar un document de identitate electronic străin poate fi utilizat doar în 22 % dintre cazuri. Majoritatea cetățenilor UE consideră că au un anumit grad de control asupra informațiilor pe care le oferă online (posibilitatea de gestionare a datelor cu caracter personal în serviciile publice online), dar majoritatea nu au sentimentul de control total, conform studiilor din piață.

Alte articole

UE ne cere să ne încălzim mai puţin la iarnă. „Ne confruntăm cu o criză a prețurilor corelată cu o criză a aprovizionării”

România mai poate atrage, până la sfârșitul anului viitor, fonduri europene totalizând 20 de miliarde de euro. Care sunt domeniile unde ar putea intra banii