DIICOT cere arestarea lui Omar Hayssam în dosarul în care este judecat pentru delapidare

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), procurorul Nadina Spînu, a declarat vineri că în dosarul de delapidare s-a cerut, la trimiterea cazului în judecată, arestarea preventivă a lui Omar Hayssam pentru infracţiunile de care este acuzat.

Nadina Spânu a spus că la termenele anterioare nu s-a putut discuta această solicitare din cauză că Hayssam nu a fost prezent şi nu a putut fi citat corespunzător. Ea a precizat că la termenul din 23, când cel mai probabil şi Hayssam va fi prezent la proces, se va putea lua în discuţie această cerere.

Tribunalul Bucureşti a stabilit un nou termen de judecată în acest dosar în 23 iulie, după ce în 17 iunie a amânat judecarea pentru lipsa de apărare în cazul lui Mohamad Omar.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în acest dosar în octombrie 2012, alături de alte patru persoane, pentru delapidare.

Alte articole

Guvernul a aprobat acordarea primei de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar și majorarea costului standard per elev pentru 2026

Sorin Grindeanu: „Tot împreună trebuie să cosntruim o majoritate. Ilie Bolojan trebuie să demisioneze, chiar dacă e interimar”

Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea, a declarat că Omar Hayssam se află în acest moment în arestul Poliţiei Române, fiind predat poliţiştilor la ora 6.40.

El a anunţat anterior, într-un comunicat de presă, că Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române în cursul dimineţii de vineri.

În 26 mai 2010, Omar Hayssam şi cei doi asociaţi ai săi, Quasim Essa şi Mohamad Omar, au fost condamnaţi de Tribunalul Bucureşti la 16 şi, respectiv, 14 ani de închisoare în dosarul privind înşelarea mai multor firme de leasing cu capete de tractor Volvo, pe care le-au exportat cu acte false în Siria şi Egipt.

Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti, care a menţinut decizia Tribunalului Capitalei. Ulterior, avocaţii celor trei au contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti la instanţa supremă, care în 22 noiembrie 2012 a dat o decizie definitivă în acest dosar, menţinând comanările dispuse în cazul celor trei.

În 2008, Omar Hayssam a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în lipsă, la 20 de ani de detenţie pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor români.

Într-un alt dosar, în 8 octombrie 2012 Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce fraţii acestuia – Mukhles şi Mahmoud – şi omul de afaceri Mustafa Tartoussi, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi.

Pedeapsa dispusă în cazul lui Omar Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare. Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la ICCJ.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.