DIICOT: Cristian Burci, patronul Adevărul Holding, a devalizat Romvag printr-un mecanism tip suveică

În referatul prin care procurorii DIICOT — BT Olt solicită arestarea preventivă a lui Burci și a altor patru persoane apropiate acestuia — Denisa Turcu, Clara Clementina Gheocov, Ion Dinoiu și Vilson Stancu — este dezvăluit mecanismul prin care au fost retrase sume enorme de bani de la fabrica de vagoane din Caracal, distrusă aproape în totalitate, potrivit Agerpres.

Astfel, în anul 2002, APAPS a vândut firmei germane Karsdorfer Eisenbahngesellschft 59,99% din acțiunile Romvag SA Caracal. Peste un an, firma germană intra în faliment, iar pachetul de acțiuni de la Romvag a fost preluat de grupul International Railway Systems (IRS) SA Luxemburg, grup din care făceau parte societățile SC Astra Vagoane SA Arad și SC Meva SA Drobeta Turnu-Severin, toate fiind controlate de Cristian Burci.

DIICOT arată că, începând cu anul 2006, Cristian Burci și alte persoane au pus la punct un sistem financiar-contabil de natură a devaliza Romvag Caracal și, prin diferite manopere financiar-contabile, au intrat în posesia sumelor de bani pe care Romvag le deținea în conturi, sume de bani care erau destinate susținerii producției și plata personalului angajat, care se ridica la peste 4.000 muncitori, precum și plății taxelor la bugetul statului.

Pentru început, Romvag a acordat un împrumut de 3 milioane euro, fără dobândă, firmei IRS Luxemburg, pe motiv că fabrica de vagoane avea mai multe lichidități decât avea nevoie. Ulterior, contractul de împrumut a fost mărit la 7 milioane de euro, bani care au fost folosiți de Cristian Burci pentru a achiziționa acțiuni la alte firme sau la majorări de capital, cum ar fi SC Servtrans Invest, societate înființată de Dumitru Creștin.

Conform DIICOT, pentru a se pierde urma acestui împrumut, apropiații lui Cristian Burci, în primul rând Denisa Turcu, au folosit un circuit financiar de tip „suveică”, pentru a „spăla” banii, printre trecerea lor succesiv în conturile mai multor firme.

O altă metodă folosită pentru devalizarea Romvag a fost vânzarea de vagoane în străinătate prin intermediul unei firme înființate de Cristian Burci în Elveția, IRS Industries Gmbh Lugano, însă doar o parte din bani s-au mai întors la Caracal, sumele neîncasate ridicându-se la 17.500.000 euro.

Procurorii notează că aceste operațiuni făcute de Cristian Burci și oamenii apropiați lui au indus ideea că Romvag nu mai are resursele financiare necesare pentru a susține producția de vagoane. În consecință, Burci a introdus Romvag, împreună cu alte firme deținute de el în țară și străinătate, SC Meva SA Drobeta Turnu Severin, SC Astra SA Arad, IRS Industries Gmbh Lugano și MSV Metal Studenka Slovacia, în calitate de împrumutați, într-un credit sindicalizat de 96 milioane euro de la un consorțiu de patru bănci unde agent garantator a fost RBS Bank.

Din acest împrumut, Romvag a primit doar 22 milioane euro, deși fabrica a garantat cu întregul său patrimoniu, evaluat la 60 milioane euro. Contractul de credit a fost semnat pe 9 octombrie 2008, la Singapore, de reprezentantul desemnat de toate cele cinci societăți codebitoare, în persoana inculpatei Denisa Turcu.

Din cele 22 milioane euro, Romvag a folosit pentru susținerea producției de vagoane doar 2,5 milioane euro, restul fiind dați pentru refinanțarea unor credite pe care le avea la bănci sau la SC Astra SA Arad, aceasta din urmă controlată tot de Burci.

SC Romvag SA Caracal și ceilalți producători de vagoane din țară — Meva SA Drobeta Turnu Severin și Astra Arad — aveau în octombrie 2008 credite bancare totale de aproximativ 85.000.000 euro garantate cu cash flow-ul și contractele în derulare, dar datorită faptului că intermediarul IRS Industries Gmbh Lugano, societate unde Burci era director, a folosit sumele de bani în interesul personal al membrilor grupului, pentru continuarea producției a fost nevoie de un credit mare care să acopere sumele de bani sustrase de grupul condus de Burci.

Cu ocazia controalelor efectuate de organele fiscale au fost identificate facturi emise pentru prestări servicii fictive pentru care nu s-au putut prezenta, conform legislației în vigoare, situații de lucrări sau prestări servicii efectuate. Printre acestea se arată că Romvag a înregistrat în evidențele contabile 50 de facturi fiscale emise de SC IRS Management București, în valoare de 3.686.806 lei din care 625.399 lei TVA, dar în spatele acestor facturi nu există o susținere economică.

DIICOT mai arată că, la data de 6 iulie 2012, întreg patrimoniul Romvag a fost vândut printr-un contract de întreprindere la SC Astra Rail Industries Arad pentru suma de 33.247.305 lei, iar la 15 octombrie 2012, printr-o decizie a Tribunalului Olt, Romvag a ieșit din insolvență îndeplinindu-și programul de reorganizare. La ieșirea din reorganizare, Romvag SA a înregistrat venituri în valoare de 121.712.528 lei reprezentând datorii anulate din pasivul bilanțier în urma programului de reorganizare, dar și cheltuieli de exploatare în valoare de 40.839.474 lei. În mod normal, în asemenea situații, diferența dintre veniturile realizate și cheltuielile de exploatare aferente trebuiau impozitate cu 16%, dar pentru a se sustrage de la plata către bugetul de stat a unui impozit pe profit de 8.300.000 lei, reprezentanții Romvag au procedat la efectuarea unor artificii contabile menite să ascundă impozitul pe profit.

În anul 2013, Romvag a acordat un alt împrumut către firma My Global Media Network SRL București, însă banii au ajuns la firma cipriotă Ponteniaco Enterprises Limited, fiind apoi ridicați în numerar de apropiații lui Cristian Burci.

În final, procurorii susțin că grupul infracțional condus de Cristian Burci a reușit să distrugă în totalitate fabrica de vagoane de la Caracal, care a ajuns ca, de la o societate cu aproximativ 4.000 de angajați, să rămână doar cu o clădire de câțiva zeci de metri pătrați.

Procurorii au calculat că gruparea condusă de Burci a adus un prejudiciu SC Romvag SA de 7.099.000 euro și 3.811.756 lei, și a reciclat sume de bani, care proveneau din infracțiuni, în cuantum de 18.099.000 euro.