DIICOT a confirmat oficial faptul că deputatul Mihail Boldea, cercetat pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional ce ar fi produs un prejudiciu de peste un milion de euro, a părăsit România încă de sâmbătă. Procurorul şef Codruţ Olaru a afirmat că Boldea a ieşit din ţară sâmbătă, 17 martie, prin punctul de frontieră terestră Giurgiu şi apoi a intrat în Turcia prin punctul de frontieră Drni. În data de 18 martie, Boldea s-a îmbarcat pe aeroportul Ataturk, însă destinaţia lui este „la acest moment necunoscută”.

Datele privind fuga din ţară a lui Mihail Boldea au fost obţinute de DIICOT abia miercuri.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Victorie în instanță pentu Daniel Horodniceanu. Fostul șef ...

EXCLUSIV | Victor Ponta este hotărât să ia totul de la procurorul ...

Potrivit lui Olaru, primele informaţii privind plecarea din ţară a lui Boldea au fost obţinute exclusiv de DIICOT, în 21 martie, la ora 15.00, prin e-mail, iar acestea arătau că Boldea a plecat din România prin Vama Giurgiu, de unde a ajuns în Turcia.

Olaru a spus că în 21 martie, la ora 16.35, DIICOT a primit confirmarea că Boldea a fost în Turcia.

Şeful DIICOT Olaru a explicat că faptul că Mihail Boldea a reuşit să se sustragă urmării penale nu este nicidecum vina procurorilor, ci a faptului că legislaţia în vigoare pentru astfel de situaţii permite o „fereastră” în care inculpatul poate găsi diferite tertipuri pentru a scăpa de braţul legii.

„Între momentul formulării cererii de aviz şi luarea unei decizii ar trebui să se instituie în mod expres obligativitatea ca inculpatul să nu poată părăsi ţara„, a spus Olariu.

Procurorul şef al DIICOT a explicat că procurorii nu pot lua mai multe măsuri preventive în acelaşi timp şi că, prin înaintarea către Camera Deputaţilor a cererii de aviz pentru încuviinţarea percheziţiei şi arestării inculpatului s-a anulat posibilitatea de a institui interdicţie de părăsire a localităţii/ţării.

Olariu a precizat că nici înainte de a cere Camerei Deputaţilor avizarea percheziţiilor şi luării de măsuri preventive asupra deputatului Mihail Boldea, nici după aceea procurorii nu au avut, legal, posibilitatea să instituie asupra inculpatului o altă măsură de prevenire.

„Nu a existat nicio informaţie cu privire la plecarea din ţară a inculpatului Boldea Mihail. Insist pe idee pentru că s-a spus că am indus în eroare Camera Deputaţilor prin faptul că am omis să comunicăm că inculpatul se sustrage anchetei şi a fugit din ţară. Nu ne-am fi permis să facem aşa ceva. Primele informaţii privind plecarea lui din ţară au apărut pe 21 martie, în jurul orei 15.00, mai întâi pe sursă umană, iar apoi completate prin relaţiile din Turcia, de unde a plecat cu avionul, pe 18 martie, într-o direcţie care este momentan necunoscută. Se efectuează demersuri în vederea identificării destinaţiei inculpatului”, a punctat Olaru.

„S-a spus că nu s-a instituit obligativitatea de a nu părăsi ţara/localitatea atâta timp cât exista această posibilitate. Categoric posibilitatea există, dar legea spune că procurorii pot lua doar una dintre măsurile de prevenire şi că acestea pot fi modificate doar dacă s-a schimbat temeiul în baza cărora s-a luat prima măsură. Instituirea interdicţiei de a părăsi ţara ar fi condus la rămânerea fără obiect la solicitarea adresată Camerei Deputaţilor. Dacă i-am fi interzis să părăsească ţara, eram în imposibilitate să primim avizul Camerei Deputaţilor. În plus, luarea măsurii interzicerii de a părăsi ţara ar fi fost injustă faţă de toţi ceilalţi membri grupului. Ar fi fost incorect ca pentru membri de pe palierul doi sau trei ssă se dispună arestarea preventivă, iar deputatul Boldea Mihail să fie cercetat în stare de libertate”, a precizat Codruţ Olaru.

În urma sustragerii inculpatului de la urmărirea penală, procurorii DIICOT au cerut noaptea trecută aviz pentru arestarea preventivă în lipsă a deputatului Mihail Boldea.

„La acest moment, cadrul legal în materie, şi mă refer la procedura specială vizând demnitarii, generează un vid legislativ care lasă neacoperită situaţia măsurilor preventive între momentul solicitării către Camera Deputaţilor sau Senat şi momentul luării deciziei. Sunt situaţii de multe ori ridicole. Imaginaţi-vă ce înseamnă solicitarea de percheziţie formulată de procurori către Parlament. Parlamentul poate aviza într-o durată de timp mai scurtă sau mai lungă această procedură, iar eficienţa practică este de multe ori zero. Dovadă în acest sens este şi faptul că rezultatele percheziţiilor de azi (joi, n.r.) sunt nespectaculoase din punct de vedere probator. Inculpatul a avut timp să-şi organizeze tot ce presupune activitatea lui infracţională înaintea percheziţiilor”, a mai spus procurorul şef al DIICOT.