Din culisele marelui jaf. Ce au furat românii: un tablou de „Goghen” şi unul de „Matiz”

Cei trei suspecţi arestaţi preventiv în cazul furtului celor şapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam au dat declaraţii contradictorii, „se mint între ei şi se ceartă”, au spus sursele judiciare citate.

„Ideea este că nu se ştie unde sunt tablourile, iar toate eforturile lor (ale anchetatorilor DIICOT – n.r) se îndreaptă şi se canalizează spre găsirea tablourilor”, au mai spus sursele citate, precizând că Radu Dogaru, unul din cei trei suspecţi arestaţi preventiv, ar fi avut la un moment dat tablourile, informează Mediafax.

Potrivit aceloraşi surse, după ce au fost aduse în România, tablourile furate au stat aproximativ o lună „într-o sacoşă de plastic, la o persoană din Măcin, un anume Bica”.

„Dogaru s-a dus cu tablourile rulate, puse într-o pungă de un leu. Ele nu mai erau în ramele în care se aflau când au fost furate din muzeu. Când s-au dus să negocieze preţul, Dinescu l-a întrebat: «Pai bine, bine…cât doriţi pe tablou?», la care Dogaru a dat din umeri şi a spus: «Păi nu ştiu cât să cer». Habar nu aveau cât să ceară”, au arătat sursele citate.

Alte articole

Motivul pentru care Cătălin Botezatu ignoră total femeile care îi scriu mesaje de dragoste pe Instagram. „Un om care ştie ce vrea…”

Cătălin Botezatu, cetățean responsabil chiar și atunci când se află la mii de kilometri depărtare de casă. Designerul a avut parte de o adevărată aventură în ziua alegerilor: „Am căutat secția aia de mi-a venit rău”

Toţi anchetatorii „s-au minunat” cum trei români „au cărat pânze de peste 60 de milioane de euro în pungi din plastic”, au precizat sursele judiciare.

În ceea ce priveşte perioada de timp până la declanşarea alarmei mute către poliţia olandeză, totul a durat doar două minute, iar hoţii s-au încadrat în acest interval de timp.

Hoţii au reuşit să intre în muzel Kunsthal din Rotterdam după ce au „fentat” mecanismele de închidere a uşilor, precum şi sistemul de securitate cu raze laser.

„Lor le-a luat două minute să execute furtul. Acesta este un timp record. De altfel, este şi perioada pe care o aveau la dispoziţie până la declanşarea alarmei de la poliţie”, au spus sursele judiciare citate.

Potrivit acestora, uşile muzeului din Rotterdam erau rabatante şi conectate la sistemul de securitate cu raze laser, astfel că din exterior nu se putea intra fără activarea alarmelor muzeului. Când uşile se deschideau din interior spre exterior, sistemul de protecţie considera că este o ieşire din instituţie şi nu declanşa alarma.

Sursele citate au precizat că pe interior uşile muzeului aveau clape şi doar prin apăsarea acestora se puteau deschide. Astfel, pentru a scăpa de mecanismul de securitate cu raze laser, hoţii „au băgat ceva foarte subţire prin fanta uşii şi au acţionat clapa de deschidere a uşilor, astfel încât să se creeze acţiunea de ieşire din incintă”.

„Când uşile s-au deschis spre exterior sistemul de raze s-a dezactivat pentru că sistemul de securitate a prezumat că s-a ieşit, şi nu că s-a intrat”, au mai arătat sursele citate.

Potrivit anchetatorilor, presupuşii hoţi nu aveau nicio tangenţă cu arta şi nu au fost capabili să reţină sau să scrie corect numele tablourilor pe care le-ar fi furat şi ale autorilor acestora.

După audierile care au avut loc marţi a reieşit că Mihai Alexandru Bitu, Eugen Darie şi Radu Dogaru, arestaţi în acest caz, nu ar putea fi creierul furtului celor şapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam, întrucât aceştia nu cunosc nimic despre artă.

„Ei nici nu au ştiut să scrie numele tablourilor sau ale operelor. Unul dintre ei a ştiut că tabloul furat este un Matisse pentru că lui i s-a părut cuvântul foarte apropiat de cuvântul Matiz”, au declarat pentru Mediafax sursele citate.

Suspectul ar fi recunoscut în faţa procurorilor DIICOT implicarea sa în furt, iar când a fost întrebat de unde cunoştea şi cum a reţinut numele tablourilor pe care trebuia să le sustragă din muzeu, a notat: „Ştiu că este un Matisse pentru că am reţinut numele asociindu-l cu Matizul şi aşa am ţinut minte cum îl cheamă”.

Sursele citate au mai arătat că un alt suspect a scris pe declaraţia sa numele pictorului Paul Gauguin după cum l-a auzit pronunţat, respectiv „Goghen”.

„Ei nu au dat importanţă lui Gauguin sau Matisse, dar au declarat că atunci când au văzut un tablou de Pablo Picasso au ştiut că acel tablou este unul valoros pentru că au auzit la viaţa lor de acest pictor. Problema este că cel mai ieftin Picasso este aproximativ 800.000 de euro, în vreme ce un Matisse este cu mult mai scump. Deci ei nu au cunoscut aceste aspecte”, au declarat sursele citate.

Şapte tablouri semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud au fost furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012. Operele sustrase sunt „Tête d’Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait de Meyer de Haan” şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Trei dintre suspecţi – Mihai Alexandru Bitu, Eugen Darie şi Radu Dogaru – au fost reţinuţi de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, iar în 21 ianuarie, magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au dispus arestarea lor preventivă pentru 29 de zile.

Mihai Alexandru Bitu, Eugen Darie şi Radu Dogaru au fost arestaţi pentru modul organizat în care au acţionat, pentru comiterea acesteia pe teritoriul unui stat străin şi pentru mărimea prejudiciului, aproximativ 18 milioane de euro fiind valoarea de asigurare, arăta instanţa Judecătoriei Sectorului 5 în motivarea deciziei.

Potrivit documentului citat, „în cursul anului 2012, inculpaţii, împreună cu alte persoane, s-au asociat în vederea săvârşirii de infracţiuni şi au sprijinit membrii grupării să sustragă în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012 din muzeul Kunsthal din Rotterdam, Olanda, un număr de şapte tablouri de mare valoare (printre care se numără tablouri ale pictorilor Henri Matisse, Paul Gaugain, Claude Monet), prejudiciul cauzat părţii vătămate Fundaţia Triton, la valoarea de asigurare, fiind de aproximativ 18 milioane de euro”.

Instanţa arăta în motivare că în acest dosar este implicat inclusiv un asistent al lui Cătălin Botezatu, care, împreună cu un cetăţean moldovean, ar fi încercat să evalueze şi să vândă două dintre tablouri lui Constantin Dinescu.

Potrivit anchetatorilor, cele două persoane i-ar fi prezentat tablourile lui Dinescu, acestea au fost evaluate de Mariana Dragu, angajată a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), iar după ce a aflat că sunt originale, a refuzat să le cumpere.

Evaluatorul a fost pus sub învinuire în acest dosar, au precizat anchetatorii, citaţi în motivarea instanţei.

Anchetatorii au mai arătat că cei trei bărbaţi arestaţi ar fi fost denunţaţi procurorilor de către o fostă iubită a unuia dintre aceştia.

Tribunalul Bucureşti a respins recursul celor trei, astfel că aceştia sunt cercetaţi în continuare în arest preventiv.

Autorii furtului din octombrie 2012 de la muzeul Kunsthal din Rotterdam voiau să dea foc la tablouri din cauza situaţiei generate, au spus reprezentanţii DIICOT, la Tribunalul Bucureşti, precizând că există o interceptare în acest sens.

În faţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti, procurorul DIICOT a arătat Radu Dogaru a afirmat într-o interceptare a sa: „Mai bine nu le mai luam. Ar trebui să le ardem”.

În acest caz a fost reţinut şi asistentul creatorului de modă Cătălin Botezatu, Petre Condrat, pentru tăinuirea unui bun provenit dintr-o infracţiune. Condrat a fost eliberat marţi seară din arestul Poliţiei Capitalei, după ce a dat declaraţii procurorilor DIICOT.