După ce în media au apărut speculaţii referitoare la posibile întârzieri, Rainer Seele a explicat că lucrările de construcţie la proiectul Nord Stream 2 au ajuns la un nivel de 75% însă finalizarea depinde de obţinerea autorităţilor din Danemarca astfel încât conducta să poată trece prin apele sale teritoriale la Marea Baltică.

„Compania Nord Stream 2 ne-a informat în mod clar că respectă calendarul şi bugetul, şi nu există motive pentru a revizui planurile”, a declarat Rainer Seele la forumul de la Alpbach. „Ceea ce va fi decisiv este momentul în care autorităţile daneze vor lua o decizie şi care va fi acea decizie”, a mai spus Seele, adăugând că lucrările de construcţie pentru secţiunea din apele teritoriale ale Danemarcei ar dura doar câteva săptămâni.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Joe Biden sugerează că unchiul său a fost devorat de canibali ...

Visa Waiver este un obiectiv strategic naţional, anunţă Guvernul

Consorţiul Nord Stream 2 AG, condus de grupul rus de stat Gazprom, a depus o cerere către autorităţile daneze încă din luna aprilie 2017 pentru a obţine aprobările necesare în vederea amplasării unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.

Citeşte şi Republica Moldova vrea să adere la Turkish Stream. Ce se va întâmpla cu Gazprom

Însă autorităţile daneze sunt prinse la mijloc între Germania, care susţine gazoducutul Nord Stream 2, şi SUA şi alte state din Europa care se opun acest proiect de teamă că va creşte dependenţa Europei de gazul natural rusesc.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.