Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului Tinerilor Români de Pretutindeni, unde fostul șef al statului a vorbit și despre reformele realizate în perioada guvernării Convenției Democrate Române (CDR), despre contribuția mediului academic la transformările politice și despre consolidarea relațiilor internaționale ale României. Constantinescu a susținut că schimbările începute în 1996 au contribuit la creșterea încrederii partenerilor occidentali în România.
Referindu-se la apropierea împlinirii a trei decenii de la instalarea guvernării CDR, fostul președinte a evidențiat implicarea profesorilor universitari și a reprezentanților exilului românesc în noua administrație.
„Se împlinesc în curând, în mai puțin de o lună, 30 de ani de la începutul guvernării CDR și reformele de atunci au fost posibile pentru că noua Administrație Prezidențială și Guvernul au fost constituite din două categorii de personalități și persoane. Primele au fost din mediul academic.
Administrația Prezidențială fost constituită la nivelul cel mai înalt din rectori, decani, profesori. Din străinătate, din exilul românesc, au venit nume importante. (…)
Aceasta a permis ca încrederea în România să atingă o cotă pe care nu o atinsese niciodată în istoria ei”, a afirmat Emil Constantinescu.
Fostul șef al statului a amintit și vizita efectuată în România de președintele american Bill Clinton, în iulie 1997, considerată un moment important în dezvoltarea relațiilor bilaterale. Constantinescu a citat un fragment din discursul susținut atunci de liderul de la Casa Albă, referitor la instituirea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite.
„Am să vă citesc un fragment din discursul ținut de președintele Clinton, în iulie 1997 (n.r. – când Bill Clinton a vizitat România): ‘Președintele dumneavoastră și cu mine am convenit să instituim un parteneriat strategic între națiunile noastre, un parteneriat important pentru America, deoarece România este importantă pentru America, prin ceea ce reprezintă ea însăși.
România poate demonstra popoarelor din această regiune și oamenilor din întreaga lume că există o cale mai bună decât conflictul, divizarea și represiunea. Această cale este cooperarea, libertatea și pacea’”, a declarat fostul președinte.
În continuarea discursului, Constantinescu a abordat manifestațiile de protest din prezent, exprimându-și dezaprobarea față de acțiunile violente și distrugerile produse în timpul unor proteste din statele Europei Occidentale.
„Nu putem să nu considerăm ce se întâmplă acum în lume, cu studenți, elevi, dar și cu elemente turbulente, care în țările Europei Occidentale dau foc unor clădiri-simbol ale civilizației și distrug fără a propune nimic constructiv pentru viitor”, a subliniat Emil Constantinescu.
Fostul președinte le-a cerut tinerilor să nu uite sacrificiile făcute în timpul Revoluției din decembrie 1989, evocând manifestațiile anticomuniste și represiunea exercitată de autoritățile comuniste.
„Când vor fi momente grele, amintiți-vă că în urmă cu 37 de ani, în Piața Universității din București, tineri, studenți în majoritate, au spus: Libertate te iubim, pentru tine noi murim.
O parte dintre ei au și murit chiar atunci, pentru că au intrat tancurile și au tras orizontal și i-au omorât pe loc.
3.000 au fost arestați și torturați. Dacă piețele nu se umpleau, ar fi fost și ei omorâți și cenușile lor ar fi fost aruncate la canal, cum au fost cele din Timișoara”, a declarat fostul șef al statului.
Constantinescu a făcut referire și la violențele care au urmat căderii regimului comunist, criticând conducerea politică instalată după Revoluție și evocând dosarele privind crimele împotriva umanității.
„(…) Nu uitați că, atunci când imediat după sacrificiul celor din Piața Universității din București și al celor din Timișoara, (…) au fost omorâți mai mulți în ceea ce a urmat, în falsa dictatură neocomunistă, judecată acum pentru crime împotriva umanității”, a precizat el.
Fostul președinte a insistat asupra rolului Ligii Studenților și al Universității din București în opoziția față de Frontul Salvării Naționale, susținând că mișcarea din Piața Universității a reprezentat un model de manifestație civică și intelectuală.
„Dacă există democrația de astăzi din România, ea există pentru că Liga Studenților de la Universitatea din București mi-a propus, fiindcă fusesem ales de ei prorector și rector, să citesc în Senat și să obțin votul Senatului și Senatul Universității București a fost prima și singura instituție care nu a acceptat să intre în FSN, care se transformase în partid unic, pentru a reinstaura dictatura.
De aceea a fost Piața Universității. Și cei care au fost în Piața Universității au dus nivelul de manifestații – uitați-vă la mizeriile de acum! – la o manifestație academică la care cei care au luat cuvântul au transmis mesajul lui Ionesco – floarea intelectualității române”, a afirmat Emil Constantinescu.
În final, fostul președinte a evocat și Mineriada din 13–15 iunie 1990, pe care a descris-o drept o „represiunea criminală care și ea este în momentul de față în proces pentru crima împotriva umanității, declarate imprescriptibile de către Curtea Internațională de la Haga”.