Dispar toți banii din conturi. Avertisment lansat după instalarea Guvernului Bolojan

Negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene, încheiate informal în această perioadă, s-au desfășurat într-un moment complicat, în care România s-a confruntat cu o situație fiscală fragilă și cu un ritm lent de implementare a proiectelor asumate. Comisia a cerut ca toate investițiile care rămân în PNRR, indiferent dacă sunt finanțate prin grant sau împrumut, să aibă un progres fizic de cel puțin 50% până la 31 august 2026. Mai mult, fondurile nerambursabile trebuie absorbite eficient pentru a fi păstrate.

Vezi și Taxa de 5.315 lei pe care șoferii români vor fi obligați să o plătească de la 1 iulie 2025

Astfel, unele proiecte majore riscă să nu mai fie finanțate de UE. Printre cele mai afectate domenii se numără sănătatea, mediul, educația, eficiența energetică, infrastructura de transport și digitalizarea IMM-urilor. Investițiile din spitale publice ar putea pierde 920 de milioane de euro, cele din infrastructura de apă și canalizare – 2,29 miliarde euro, iar educația – 728 de milioane euro. Alte pierderi majore vizează proiectele pentru eficiența energetică (1,02 miliarde euro), transporturi (1,98 miliarde euro) și digitalizarea IMM-urilor și renovarea energetică în cadrul Repower EU (728 milioane euro).

Marcel Boloș a explicat că s-au căutat soluții alternative pentru a reduce riscul pierderii acestor fonduri, inclusiv propuneri de proiecte noi sau mutarea sumei de 7,8 miliarde euro în capitalul Băncii de Investiții și Dezvoltare. Aceste idei nu s-au concretizat, în principal din cauza constrângerilor bugetare și a lipsei de progres în implementarea proiectelor. Unele nu au trecut de etapa achizițiilor publice, iar altele, deși au șantiere deschise, nu îndeplinesc criteriul de progres fizic impus de Comisie.

Situația afectează direct beneficiarii, adică persoane fizice și instituții care au mizat pe aceste fonduri pentru a derula proiecte de investiții în domenii vitale. În lipsa unei surse de finanțare clare, aceste proiecte riscă să rămână nerealizate. Cererea de plată numărul 4, care cuprinde reforme cheie pentru modernizarea aparatului de stat și eficientizarea cheltuielilor publice, nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la finalizarea renegocierii oficiale.

Această cerere include reforme cheie precum schimbările în fiscalitate, introducerea unei taxe pe mijloacele de transport poluante, reforma sistemului de salarizare, actualizarea Codului Urbanistic și Silvic, precum și reglementări privind energia offshore și strategia națională privind biodiversitatea.

România a încasat până acum 10,7 miliarde euro din PNRR (din prefinanțare și primele trei cereri de plată, parțial), iar plățile efectuate către beneficiari au ajuns la 8,23 miliarde euro. Totuși, suma rămasă de absorbit într-un singur an este de aproximativ 20 miliarde de euro, o misiune aproape imposibilă în condițiile actuale.

Contractele de finanțare încheiate până în prezent depășesc 46 miliarde de euro, dar doar jumătate dintre acestea au contracte de achiziție publică semnate. Astfel, România se confruntă cu două riscuri majore: pierderea celor 7,8 miliarde euro, cel mai probabil din componenta de împrumut, și imposibilitatea de a susține investiții în valoare de 26,9 miliarde euro fără o sursă clară de finanțare.

Citește și Tunul de 3 miliarde de euro pregătit de guvernul Bolojan. Echipament militar cumpărat la preţuri umflate cu 80%