Tunul de 3 miliarde de euro pregătit de guvernul Bolojan. Echipament militar cumpărat la preţuri umflate cu 80%

Potrivit informaţiilor prezentate în emisiunea Punctul Culminant, realizată de Victor Ciutacu la România TV, achiziția vizează capacități de apărare SHORAD/VSHORAD – sisteme destinate protecției obiectivelor naționale împotriva dronelor, rachetelor de croazieră, elicopterelor sau avioanelor care operează la joasă altitudine.

Licitația Romtehnica, estimată la aproximativ 2 miliarde de euro, ar fi urmat să stabilească în mod competitiv furnizorul acestor echipamente. Însă, potrivit programului de guvernare, Mistral este deja ales, fără concurs de oferte, pentru a fi inclus în programul european SAFE începând din 2025.

Surse din industria de apărare semnalează că prețul sistemelor Mistral ar fi cu până la 80% mai mare decât cel al alternativelor americane participante la licitația în curs. Astfel, România s-ar putea angaja la o cheltuială net superioară celei planificate, într-un context economic în care bugetul național este deja supus unor presiuni semnificative.

Achiziție prin program european, dar cu prețul transparenței?

Alte articole

Anii ’90 s-au întors. Premierul Bolojan, amenințat cu minerii de un lider politic din Hunedoara: ”Să-i demonstrăm lui Bolojan că Guvernul nu este Oradea!”

Sorin Grindeanu, despre relația cu premierul Ilie Bolojan: „Între noi nu a existat niciodată o relație de prietenie, avem o relație mediocră”

Mistral este dezvoltat de MBDA și face parte din programul european EDIRPA, cofinanțat de Uniunea Europeană pentru achiziții militare comune. România s-a alăturat acestui program în 2023, însă decizia de a transforma sistemul Mistral într-un „furnizor obligatoriu”, direct stipulat în programul de guvernare, ridică semne de întrebare privind legalitatea și oportunitatea acestei proceduri.

Potrivit legislației naționale, achizițiile de armament mai mari de 100 milioane de dolari trebuie aprobate de Parlament. În cazul de față, însă, includerea achiziției Mistral în programul SAFE și în programul de guvernare ar putea ocoli dezbaterea parlamentară deschisă. Acest aspect este amplificat de faptul că MBDA este reprezentată în România de Ovidiu Zegheru, om de afaceri cu reputație controversată și legături suspectate cu fostul general SRI Florian Coldea, potrivit surselor din industrie.

Creștere semnificativă a bugetului Apărării și obiective strategice ambițioase

Programul de guvernare pentru următorii patru ani anunță o creștere masivă a bugetului pentru apărare, până la 5% din PIB. Din această sumă, 3,5% ar urma să fie direcționați către cheltuieli de bază, iar 1,5% către investiții conexe, inclusiv dezvoltarea infrastructurii militare și a industriei naționale de apărare.

Printre priorități se numără:

– Continuarea achizițiilor esențiale pentru consolidarea Armatei României, inclusiv sisteme de apărare aeriană și balistică integrate;

– Protejarea intereselor economice din Marea Neagră, în perspectiva exploatării gazelor din perimetrul Neptune Deep, prin dezvoltarea unui concept de apărare maritimă;

– Dezvoltarea industriei naționale de apărare, în acord cu standardele NATO și UE;

– Modernizarea infrastructurii militare esențiale, în special bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și centrul de la Cincu.

– România își propune și o poziționare strategică în regiune, urmărind să devină un hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră și pentru mentenanța echipamentelor militare.

Reforme ample în structura MapN și procesul de achiziție

Pe lângă angajamentele financiare și de înzestrare, programul de guvernare prevede o reformă internă ambițioasă a Ministerului Apărării Naționale, incluzând:

– Audituri privind întârzierile în achiziții și impactul acestora asupra costurilor finale;

– Crearea unui sistem centralizat de achiziții pentru servicii, pentru eficientizarea costurilor;

– Modificări legislative pentru a permite consultanță juridică în contractele mari de achiziții (peste 100 milioane euro);

– Digitalizarea proceselor de recrutare și încorporare, cu accent pe atragerea specialiștilor în IT și profesii tehnice;

– Adaptarea structurii de comandă și control a Armatei la cerințele NATO privind reacția rapidă.

O atenție deosebită va fi acordată Direcției Generale pentru Armamente, care va trebui să pregătească proiecte eligibile pentru fondurile europene în domenii precum muniție, cercetare-dezvoltare și infrastructură.

Citeşte şi: O nouă lovitură după taxa pe tranzacţii bancare! Impozit de 29% gândit pentru „profitul excesiv al băncilor”/ Grindeanu: Sistemul bancar, care face profituri uriașe, va plăti suplimentar, mai mult ca până acum!