DNA a declanşat acţiunea penală împotriva judecătorului Neacşu, putând fi suspendat din CSM

Judecătorul vrâncean Adrian Neacşu a afirmat, luni, că procurorii DNA au făcut percheziţia informatică a unităţii centrale a calculatorului ridicată din biroul lui de la Consiliul Superior al Magistraturii fără încuviinţarea Secţiei pentru judecători a CSM, considerând că o astfel de măsură este „samavolnică şi nelegală”.

Marţi, procurorii DNA au declanşat acţiunea penală împotriva judecătorului, al cărui dosar se află în faza de finalizare, urmând a fi deferit justiţiei, scrie Mediafax.

Surse judiciare precizează că DNA a cerut CSM suspendarea din funcţie a judecătorului Neacşu.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față Adrian Toni Neacşu, judecător, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M), în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de: participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine un avantaj material (10 acte materiale), infracțiune prev. de art. 132 din Legea 78/2000, fals intelectual (5 acte materiale), participație improprie la uz de fals (5 acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată (5 acte materiale), toate în formă continuată”, se arată într-un comunicat remis presei, marţi, de către DNA.

Alte articole

DNA, sesizată în cazul lui Teodor Țigan, fostul director al Romsilva care a primit bonus de pensionare de 100.000 de euro și a fost reangajat fără concurs

Pensiile din Justiție s-ar înjumătăți, dacă pachetul de măsuri al lui Bolojan este adoptat. Cât ar urma să încaseze magistrații

Potrivit sursei citate, în cursul lunilor iulie, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2012, inculpatul Neacșu Adrian-Toni a încasat nejustificat, de la Consiliul Superior al Magistraturii, suma totală de 66.942 lei, reprezentând venituri din salarii și diurnă de detașare, aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat. Magistratul a beneficiat de plata integrală a acestor drepturi de natură salarială și asociate pe baza unor documente justificative falsificate.

„Pentru a-și disimula absențele de la serviciu, inculpatul Neacșu Adrian Toni a participat la întocmirea, cu date nereale, a cinci foi colective de prezență și a cinci cereri de decont de diurnă, câte una pentru fiecare din lunile iulie, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2012. Sumele au fost încasate nejustificat de magistrat, în condițiile în care, ordonatorul principal de credite al CSM nu a avut reprezentarea că documentele respective conțin date nereale”, mai arată DNA.

La data de 5 martie 2013, inculpatului Neacșu Adrian – Toni i s-au adus la cunoştinţă acuzațiile, drepturile şi obligaţiile, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 și art. 70 Cod de procedură penală.

În 24 ianuarie, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa că a fost începută urmărirea penală în cazul judecătorului Adrian Neacşu, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals, acestuia fiindu-i aduse la cunoştinţă acuzaţiile.

Neacşu a fost citat atunci la DNA pentru a da explicaţii în legătură cu pontarea zilelor de lucru la CSM şi decontarea deplasărilor în localitatea de domiciliu şi la alte instanţe din ţară, procurorii DNA susţinând că judecătorul ar fi produs o pagubă de 13.000 de lei, la care s-ar adăuga şi contribuţiile la asigurările de sănătate şi pensie.

Anterior, în 18 ianuarie, anchetatori DNA i-au ridicat computerul lui Neacşu din biroul de la CSM şi au cerut toate foile de parcurs din iulie până în decembrie 2012 ale şoferului acestuia.

Luni, 4 martie, judecătorul Adrian Neacşu a afirmat că procurorii DNA au făcut percheziţia informatică a unităţii centrale a calculatorului ridicată din biroul lui de la Consiliul Superior al Magistraturii fără încuviinţarea Secţiei pentru judecători a CSM, considerând că o astfel de măsură este „samavolnică şi nelegală”.

Neacşu a precizat că, în 18 ianuarie, organele de urmărire penală care au venit la sediul Consiliului Superior al Magistraturii au solicitat preşedintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Haineală, predarea unităţii centrale a calculatorului folosit de el la Consiliu.

Judecătorul a precizat că unitatea centrală ridicată conţine documente personale în legătura cu activitate lui de membru CSM şi „o serie de documente vizând activitatea Secţiei pentru judecători din perioada conflictului creat în jurul alegerii preşedintelui Consiliului, respectiv documente de poziţie şi strategie aparţinând secţiei pentru judecători, comunicări către instanţele judecătoreşti sau către reprezentanţii Comisiei Europene şi ai ambasadelor unor state străine la Bucureşti”.

Judecătorul a adăugat că, ulterior, prin avocaţii lui, a formulat o plângere prin care a solicitat infirmarea actului procedural prin care s-a dispus ridicarea unităţii centrale a calculatorului din biroul pe care îl ocupă în sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi restituirea acestuia.

Potrivit lui Neacşu, Secţia pentru judecători a CSM nu a fost sesizată cu nicio cerere de încuviinţare a percheziţiei unităţii centrale a calculatorului ridicată din biroul lui în 18 ianuarie.

Adrian Neacşu a subliniat că, potrivit practicii constante a Consiliului Superior al Magistraturii, încuviinţarea este obligatorie în toate cazurile de percheziţie şi ea reprezintă o garanţie legală a consolidării principiilor constituţionale privitoare la independenţa judecătorilor.

În opinia lui Neacşu, în condiţiile în care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie „ar încalca atât de uşor” statutul legal al unui judecător care este şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „se crează un precedent extrem de periculos cu privire la ignorarea prevederilor legale privind protecţia independenţei judecătorilor obişnuiţi faţă de care DNA efectuează în prezent sau în viitor cercetări penale”.

Totodată, Adrian Neacşu solicita Consiliului Superior al Magistraturii „să intervină ferm” şi să dispună verificarea respectării dispoziţiilor constituţionale şi legale vizând protecţia juridică a statutului şi independenţei judecătorilor în dosarele aflate pe rolul DNA.

În replică, într-un comunicat remis presei luni, DNA arată că în 28 februarie 2013, faţă de judecătorul Neacșu Adrian-Toni, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii au dispus extinderea cercetărilor, începerea urmăririi penale cu privire la noi fapte de corupţie prevăzute de Legea 78/2000, în dosarul în care acesta fusese iniţial pus sub învinuire în cursul lunii ianuarie.

În ceea ce priveşte declaraţiile judecătorului Neacşu, făcute în spaţiul public, în sensul că procurorii au percheziţionat calculatorul, în mod ilegal, DNA precizează că „acesta a speculat o eroare de tehnoredactare din conţinutul Rezoluţiei întocmite de procurorul ierarhic superior”.

Prin această Rezoluţie (a procurorului şef Lucian Papici-n.r.) a fost respinsă plângerea învinuitului împotriva actelor de urmărire penală efectuate de procurorul de caz. Aceste inadvertenţe de formulare au fost remediate şi comunicate atât învinuitului, cât şi apărătorilor aleşi, adaugă sursa citată.

Pe de altă parte, în 7 ianuarie 2013, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate i-au comunicat lui Neacşu că este verificat.

Judecătorul Adrian Neacşu, preşedintele Tribunalului Vrancea cu activitate permanentă în CSM, declara în 20 februarie, într-un interviu că dosarul în care este anchetat de DNA referitor la încasarea unor drepturi financiare a apărut pe fondul conflictului din interiorul Consiliului, foarte probabil pentru a înclina balanţa în favoarea celor care acum deţin conducerea.

El precizat că în CSM, în special printre colegii lui din Secţia pentru judecători, circulau informaţii încă din toamna trecută că este monitorizat îndeaproape.

Avocatul Codruţ Balaş, care-l reprezintă pe judecătorul Adrian Neacşu în dosarul DNA privind încasarea unor drepturi, a afirmat, vineri, 1 martie, că procurorul şef Lucian Papici a informat apărarea că percheziţia căreia i-a fost supus computerul magistratului a fost autorizată de instanţă, fapt ce ar fi neadevărat.

Procurorul şef al Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Lucian Papici, a comunicat avocaţilor lui Adrian Neacşu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), faptul că a fost supus computerul clientului lor „unei percheziţii informatice (autorizate de către un judecător), cu respectarea drepturilor învinuitului prevăzute în articolul 100 şi următoarele din Codul de procedură penală”.

Procurorul şef Papici a respins, în 22 februarie, ca neîntemeiată plângerea judecătorului Neacşu împotriva actelor de urmărire penală efectuate de către procurorul de caz Mariana Alexandru.

Vineri, judecătorul Neacşu a fost citat pentru audiere la DNA. În cadrul audierii s-a pus în discuţie răspunsul trimis avocaţilor de procurorul şef Papici, în care notează faptul că unitatea centrală a calculatorului lui Neacşu a fost supusă unei percheziţii informatice, ceea ce ar fi presupus existenţa unui aviz de încuviinţare din partea Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Avocatul Codruţ Balaş a declarat, vineri, că apărarea a cerut explicaţii faţă de percheziţia informatică a computerului ridicat de DNA, iar explicaţiile „nu au fost plauzibile”.

Mai mult, procurorul de caz Mariana Alexandru le-a spus avocaţilor lui Neacşu că „percheziţia nu s-a efectuat”.

„Ca avocat apreciez că suntem într-o situaţie cel puţin hilară prin ceea ce ne-a spus procurorul şef de Secţie (Lucian Papici-n.r.). Nu ştim cum să ne continuăm apărarea în condiţiile în care actele procurorilor sunt contradictorii. Ori percheziţia s-a făcut, ceea ce este nelegal şi le-a scăpat, ori nu s-a făcut şi induc în eroare apărarea”, a susţinut avocatul Codruţ Balaş.

Avocatul a adăugat că astfel se poate crea o fractură între apărare şi client.