DNA investighează fapte de luare de mită în legătură cu averea lui Mihai Chirica

e 12 iunie Mihai Chirica își publica pe site-ul Primăriei Iași declarațiile de avere și interese. În documentul privind bunurile sale, apăreau un teren de 836 de metri pătrați și o casă de 136 de metri pătrați, achiziționate din 2019. Proprietatea este trecută, potrivit declarației de avere, pe numele fiului său de un an și nouă luni.

La doar două zile după, declarația de avere este reactualizată și publicată din nou pe site-ul Primăriei Iași.

În noul document, la secțiunea „suplimentar în afara prevederii” de la categoria terenuri apare un lot de 305 metri pătrați, achiziționat în 2012. La categoria clădiri, tabelul a fost completat tot la secțiunea „suplimentar în afara prevederii” cu o casă de 240 de metri pătrați. Titularii proprietății sunt copiii, mai exact cele două fete gemene ale acestuia, din cea de-a doua căsătorie. În urma divorțului, Mihai Chirica a lăsat celor două fete casa în care locuiau.

Întrebat de corespondentul MEDIAFAX de ce a decis să reactualizeze declarația de avere la doar două zile după publicare, Mihai Chirica a răspuns că acest subiect este închis pentru el: „Deja a degenerat! Totul este clar și transparent, chiar mai mult decât prevede legea!”.

Alte articole

Ministrul Justiției respinge negocierile politice privind viitorii șefi ai DNA și DIICOT. Încurajează toţi procurorii cu ”viziune managerială” să se înscrie la concurs

După ce Nicușor Dan a anunțat schimbarea șefilor de parchete, DNA a publicat corupții anchetați în decembrie

Fiul în vârstă de un an al primarului Iașului, Mihai Chirica, are, pe numele lui, o casă în valoare de 250.000 de euro. Edilul a trecut locuința în declarația de avere și spunea că banii sunt din partea familiei, iar copilul a fost reprezentat la notar de bunică.

Primarul Mihai Chirica declara, pentru corespondentul MEDIAFAX, că locuința pe înregistrată pe numele fiului său, care a fost reprezentant la notar de bunică, a fost cumpărată cu bani puși de-o parte de familia edilului, însă, potrivit legislației românești, copilul nu poate fi reprezentat la înregistrarea proprietării de părinți, ci de un tutore.