Procurorii DNA afirmă că nu există niciun motiv de modificare a legilor justiţiei prin ordonanţă de urgenţă, singura urgenţă fiind ”intenţia de a influenţa proceduri disciplinare în curs, argument care nu poate fi acceptat”.

„Interzicerea delegărilor in funcțiile de conducere va bloca activitatea Direcției Naționale Anticorupție și o va pune în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii șefi secție și nu vor putea fi trași la răspundere autorii de fapte penale (introducerea art. 54 alin. (71) din Legea nr. 303/2004).

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

EXCLUSIV Baronul Lamborghini şi-a dat demisia doar pe hârtie. ...

Baronul de Vaslui Dumitru Buzatu poate părăsi domiciliul doar ...

Concret, din data de 20 martie 2019, Secția de combatere a corupției și Secția judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori șefi, prin expirarea delegărilor. 

In mod real, indiferent ce procedura de numire ar fi parcursă, nu se poate finaliza până la data de 20 martie 2019. 

Precizam că, între alte atribuții pe care le are, procurorul șef secție conduce și controlează activitatea întregului personal din cadrul secției, verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele întocmite de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, soluționează plângerile formulate împotriva măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurori). In plus, procurorul sef al Secției judiciare sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată și poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor în care instanța a fost învestită de DNA prin rechizitoriu”, se arată într-un comunicat DNA.

Procurorii spun că nu au primit nici până în prezent o versiune oficială a actului normativ adoptat, observaţiile fiind formulate pe baza textelor apărute în mass-media.

”Având în vedere proiectul ordonanței de urgență de modificare a celor trei legi ale Justiției, aprobate cu câteva luni în urmă de către Parlament, DNA își exprimă îngrijorarea atât cu privire la modalitatea pripită de adoptare a actului normativ, cât și cu privire la conținutul acestuia și atrage atenția asupra blocării activității.

Proiectul de act normativ nu a fost discutat cu reprezentanții magistraților, iar transmiterea spre avizarea CSM în aceeași zi în care ordonanța a fost adoptată de Guvern denotă o lipsă de preocupare pentru un dialog onest între puteri cu privire la prevederi de o importanță deosebită, care vor afecta semnificativ funcționarea autorității judecătorești.

Trebuie menționat că Direcției Naționale Anticorupție nu i-a fost comunicată nici în prezent o versiune oficială a actului normativ adoptat, observațiile fiind formulate pe baza textelor apărute în mass media.

Nu există nicio urgență și nicio situație extraordinară care să justifice adoptarea prin ordonanță de urgență a unor prevederi referitoare la eliberarea din funcție a magistraților. Singura urgență în acest sens ar putea fi constituită de intenția de a influența proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat”, au transmis procurorii.

Potrivit acestora, „avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcții de conducere va fi făcută de Plen și nu de către Secția de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor, consfințit de Parlament prin modificările recente aduse legilor justiției și însușit de Curtea Constituțională. Nu există nicio justificare pentru ca Guvernul să răstoarne un principiu stabilit de Parlament. Eliminarea condițiilor de vechime pentru numirea în funcții de conducere creează posibilitatea ca persoanele care vor îndeplini aceste atribuții să nu dețină experiența necesară exercitării corespunzătoare a atribuțiilor (modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004)”.

De asemenea, DNA atrage atenţia că se introduc criterii subiective de sancţionare a magistraţilor, cum ar fi „buna reputaţie”.

A fost introdusă posibilitatea eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație; în lipsa unor garanții privind modul în care se poate exercita această atribuție de către secțiile CSM, se aduce atingere independenței magistraților, care pot fi supuși unor forme de presiune în acest mod (Modificarea art. 65 alin. 1 lit. i din Legea nr. 303/2004).

DIICOT: Modificările aduse Legilor justiției ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-și realiza atribuțiile

DIICOT a transmis miercuri, că, în cadrul Adunării Generale a procurorilor, convocată pentru prezentarea Raportului de activitate al Direcţiei pentru anul 2018, s-a decis suplimentarea ordinii de zi, cu emiterea unui punct de vedere asupra modificărilor aduse legilor justiţiei, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, adoptată la data de 19.02.2019.

„În urma consultărilor procurorilor prezenți în cadrul Adunării Generale, aceștia au decis în unanimitate ralierea și susținerea punctelor de vedere emise de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în sensul că, modificările aduse Legilor justiției contravin arhitecturii instituționale stabilite prin Constituție și ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-și realiza atribuțiile specifice, prevăzute de Constituția României și legile organice”, se arată în comunicatul DIICOT.