Document BOMBĂ în scandalul canalului Bâstroe. Actele arată că autorităţile ucrainene au adâncit canalul în dauna Braţului Chilia

Afiraţiile ambasadei Ucrainei ar însemna că se întreține șenalul navigabil pe canalul Bâstroe, adică se înlătură mâlul colmatat, fără a se lucra în adâncime, doar că dintr-un document, obţinut de Evz,  în limba ucraineană, rezultă clar cum adâncimea canalului a ajuns de la 4 metri, la 6,5 metri.

Precizările Ambasadei Ucrainei în România: „Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală”.

În documentul obţinut de sursa citată, ultimul paragraf, de la intrarea pe Canalul Bâstroe, până la km 77 al Brațului Chilia se poate naviga cu pescaj de 6,5 metri, iar de la km 77 la km 116, unde are loc ieșirea de pe brațul Chilia, cu pescaj de 7 metri, în condiţiile în care, până la această  operațiune de „întreținere”, pescajul vaselor care navigau pe acolo nu putea să depășească 4 metri.

Alte articole

De ce acte ai nevoie pentru a călători cu mașina în afara României. Informații importante pentru românii care își fac planuri de vacanță în străinătate

Cazierul auto 2025. Documentul de care toți șoferii au nevoie. Se completează cerere tip

Documentul a fost transmis mai multor agenții de shipping, ucrainienii promovând noile posibilități deschise de adâncirea Canalului Bâstroe. De altfel, specialiștii români au declarat, sub protecția anonimatului, că înainte de lucrările de „întreținere”, Brațul Chilia prelua 49 la sută din debitul Dunării, iar în prezent preia 53 la sută din debit, ceea ce denotă clar mărirea secțiunii de scurgere pe Brațul Chilia.

Care sunt consecințele adâncirii canalului Bâstroe? Patrimoniul UNESCO, pus în pericol

Canalul Bâstroe (fostul Novo Stambulskoye) trece prin mijlocul părții ucrainene a Deltei Dunării. Delta este împărțită de Ucraina și România și se găsește acolo unde Dunărea se întâlnește în cele din urmă cu Marea Neagră, după o călătorie de 2840 km prin 10 țări. Canalul Bystroye începe la 7 km în aval de orașul Vilkovo.

Partea ucraineană a Deltei Dunării este un ecosistem foarte dinamic, care cuprinde 73200 de hectare (partea românească este de 344600 ha, iar împreună 417800 ha) de stufărișuri extinse, lacuri mici de diferite dimensiuni și diguri fluviale naturale de păduri de conifere de tip galerie. Pe dunele nisipoase alternează un mozaic complex de păduri inundabile de foioase și vegetații de stepă uscată. Întreaga Deltă a Dunării a fost selectată de World Wildlife Fund ca fiind una dintre cele mai importante 200 de regiuni din lume pentru conservarea biodiversității. De atunci a intrat sub protecția UNESCO.

„Consecințele ecologice ale construcției canalului vor fi, probabil, extrem de negative. În primul rând, va fi distrusă o parte dinamică naturală – exemplul unic de deltă naturală, în continuă creștere, cu evoluție și formare de noi habitate pentru o mulțime de specii caracteristice acestui tip de biotopuri. Populațiile de păsări de importanță internațională vor fi amenințate de eliminarea directă și perturbarea habitatului și a rezervelor lor de hrană. Stufărișurile, sistemele fluviale și bancurile de nisip sunt esențiale pentru aceste păsări. Construcția canalului va distruge în mod direct acest habitat prin activitățile de dragare și prin construirea de canale din beton”, spunea raportul WWF în momentul primului scandal legat de adâncirea Canalului Bâstroe.

De atunci nu s-a schimbat nimic. Decât faptul că, așa cum rezultă din documentele prezentate, ucrainienii au decis să treacă unilateral la adâncirea canalului. Sub ochii autorităților române.

Citeşte şi: Alianța care ar putea schimba scena politică românească! Cozmin Gușă despre o colaborare Victor Ponta-George Simion: „Scorul lor cumulat merge spre 30%”