Potrivit bbc.co.uk, autorul american a ţinut o evidenţă a operelor publicate, veniturilor şi evenimentelor cheie din viaţa personală şi profesională într-un registru.

Documentele arată, de exemplu, că scriitorul american a câştigat 2.000 de dolari pentru publicarea volumului „Marele Gatsby”, în 1925.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Ingredientul care trebuie evitat cu orice preț. Carmen Brumă: ...

Cristina Șișcanu, despre gestionarea banilor în cuplu: „Bărbatul ...

Însă veniturile rezultate în urma publicării operei – care între timp a devenit clasică a literaturii americane – au crescut în următorul an, când Fitzgerald a câştigat 16.666 de dolari pentru drepturile de ecranizare.

Publicarea online a acestui registru coincide cu lansarea pe marile ecrane a celei mai noi adaptări cinematografice a volumului „Marele Gatsby”. Filmul, regizat de Baz Luhrmann, cu Leonardo DiCaprio în rolul principal, va avea premiera mondială pe 15 mai, în deschiderea prestigiosului Festival de la Cannes.

Park Bucker, profesor la universitatea americană care a avut ideea de a publica online documentele, a declarat că registrul ar putea fi „un artefact unic în rândul documentelor aparţinând scriitorilor americani”.

Registrul acoperă perioada 1919 – 1938, în condiţiile în care Fitzgerald a murit în 1940. Registrul este împărţit în cinci capitole – ficţiune publicată, venituri rezultate din scris, lucrări diverse publicate (inclusiv filme), veniturile soţiei sale, Zelda, şi o dare de seamă a evenimentelor din viaţa personală.

Printre lucrurile insolite care pot fi remarcate parcurgând documentele se numără faptul că Fitzgerald făcea greşeli de scriere şi nici nu era foarte priceput la calcule.

F. Scott Fitzgerald (1896 – 1940) s-a născut în St. Paul, Minnesota. A publicat primul roman, „This Side of Paradise/ Dincoace de paradis” (Polirom, 2005), în 1920, an în care s-a căsătorit cu Zelda Sayre, ea însăşi scriitoare. S-a bucurat de la bun început de o imensă popularitate, dar şi de recunoaştere critică, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai „generaţiei pierdute”.

„The Great Gatsby” a apărut în anul 1925. Următorul mare roman, „Tender Is the Night/ Blândeţea nopţii” (Polirom, 2001, 2009), a fost publicat în 1934.

Fitzgerald a mai scris „The Beautiful and Damned/ Cei frumoşi şi blestemaţi” (1922) (Polirom, 2008) şi „The Love of the Last Tycoon/ Dragostea ultimului magnat”, publicat postum, în 1941 (Polirom, 2010). Este autorul mai multor volume de povestiri, printre care „Tales of the Jazz Age/ Povestiri din epoca jazzului” (1922), „All the Sad Young Men/ Toţi aceşti tineri trişti” (1926), „Babylon Revisited and Other Stories” (publicat în 1960 şi tradus în colecţia „Biblioteca Polirom”, cu titlul „Un diamant cât Hotelul Ritz şi alte povestiri”, 2006). La editura Polirom a mai apărut volumul de povestiri „Strania poveste a lui Benjamin Button şi alte întâmplări din epoca jazzului” (2009), a cărui ecranizare a fost distinsă cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA şi a obţinut cinci nominalizări la Globul de Aur.