Doi astronauţi au reparat sistemul electric al Staţiei Spaţiale Internaţionale

Cei doi astronauţi, americanca Sunita Williams şi japonezul Akihido Hoshide, membri ai Expediţiei 32, reprezentând echipajul actual de pe ISS, au trebuit să înlocuiască mai întâi un şurub blocat, care a împiedicat instalarea noului panou electric în timpul precedentei ieşiri pe orbită, realizată săptămâna trecută. Ei au reuşit cu ocazia acelei misiuni să demonteze vechiul panou electric care se defectase.

ISS numără patru astfel de panouri electrice, cântărind fiecare 100 de kilograme, denumite „Main Bus Switching Unit”, care conduc electricitatea produsă de cele patru perechi de antene solare montate pe Staţie.

Panoul defect privase Staţia de electricitatea furnizată de două dintre cele opt antene solare şi i-a obligat pe astronauţi să oprească mai multe echipamente electrice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cei doi astronauţi care au ieşit miercuri pe orbită şi-au încheiat misiunea la ora 17.34 GMT, a precizat NASA.

Alte articole

Fenomenul El Nino se intensifică și schimbă tiparele meteorologice la nivel global. Ce a descoperit NASA în Oceanul Pacific

Astronauți NASA şi tehnologie românească la SpaceFEST 2026, cel mai mare eveniment aerospaţial din regiune

Aceasta a fost cea de-a şasea ieşire pe orbită pentru Sunita Williams, căpitan de Marină, care cumulează astfel 44 de ore în spaţiul din afara ISS, un record pentru o femeie. Precedentul record era deţinut de astronauta americană Peggy Whitson.

Pe 20 august, rusul Ghenadi Padalka şi comandantul Expediţiei 32, Iuri Malentchenko, au efectuat o ieşire orbitală de 5 ore şi 51 de minute pentru a instala un scut special pentru a proteja unul dintre modulele ISS contra micrometeoriţilor şi deşeurilor spaţiale.

Ei au deplasat şi o macara telescopică, în vederea sosirii în spaţiu, la sfârşitul anului 2013, a unui nou modul rusesc, ce va fi ataşat Staţiei.

Pe lângă aceste două ieşiri orbitale, Expediţia 32 are misiunea de a pregăti sosirea la bordul ISS a patru vehicule spaţiale de tip cargo (două ruseşti, unul european şi unul japonez).

În prezent, după retragerea din circulaţie a navetelor americane, în 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz – care au trei locuri – pentru a-şi trimite astonauţii la bordul ISS şi plăteşte Rusiei suma de 50 de milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi care se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.