Donald Trump ar putea să oblige Europa să îşi decidă viitorul

Cancelarul german Angela Merkel a promis că va menţine unitatea prin dialogul continuu cu ceilalţi membri. Premierul olandez Mark Rutte a cerut concentrarea atenţiei pe economie, în timp ce vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a avertizat criticii Uniunii să nu îi subestimeze determinarea.

După decizia Marii Britanii de a întoarce spatele UE, care dă încredere populiştilor de pe continent, apărătorii Uniunii se confruntă deja cu urgenţa de a stabili cât de dispuşi sunt la unitate de reacţie, în timp ce prezenţa lui Trump la Casa Albă amplifică presiunea de a se adapta.

”Impactul lui Trump este că Europa trebuie să decidă repede ce fel de Europă vrea. Asta este o mare problemă, pentru trebuie să reacţionăm acum, iar negarea este mare”, a spus Guntram Wolff, director al Bruegel Institute din Bruxelles. Trump a afirmat că UE este un vehicul al dominaţiei Germaniei, într-un interviu apărut în două publicaţii europene, pe  15 ianuarie, adăugând că alte ţări europene vor urma exemplul Marii Britanii, de a ieşi din Uniune.

Noul preşedinte american a mai spus că NATO, garantul sprijinului militar american pentru Europa, este o organizaţie depăşită, curtând în acelaşi timp Rusia.

Alte articole

Noul Nostradamus anunţă că o catastrofă globală îi va aduce un nou mandat lui Trump

Iranul acceptă, în negocierile cu SUA, să nu stocheze uraniu îmbogăţit. CNN: Trump anunţă că se apropie momentul pentru o decizie „importantă” privind Teheranul

În discursul de inaugurare de la Capitol, Trump a spus că este timpul ca America să fie pusă pe primul loc, în faţa celorlalte naţiuni.

El a descris SUA, cea mai mare economie a lumii, şi puterea sa militară ca o naţiune răvăşită de consecinţele graniţelor slabe, alianţelor dezechilibrate şi acordurilor comerciale proaste.

O bucată de adevăr

În pofida exagerărilor, există un element de adevăr în criticile lui Trump. Politicienii şi alegătorii din sudul Europei au criticat cererile Germaniei şi aliaţilor săi, în timpul crizei din zona euro, în timp ce liderii celui mai mare bloc comercial din lume sunt conştienţi că au profitat de-a lungul deceniilor de puterea militară a SUA.

Planul de integrare al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele UE, Donald Tusk, şi cel al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, zace în sertare, în timp ce iniţiativa post-Brexit de creştere a cooperării în domeniul apărării s-a rezumat la angajamente vagi.

Premierul olandez Rutte a afirmat la Forumul Economic Mondial de la Davos că visul fondatorilor UE, pentru ”o uniune mai strânsă”, este mort şi îngropat, el spunând că liderii actuali trebuie să se concentreze în schimb pe funcţionarea economiei.

”Voi lupta pentru o Uniunea Europeană care revine la fundamentul său, în care statele membre implementează ce au promis, cum ar fi pactul de stabilitate şi creştere. Aşa că da, reforme în Olanda, dar şi în Franţa şi Italia”, a spus Rutte într-un interviu. Atât Rutte cât şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au spus că statele UE trebuie să crească cheltuielile pentru apărare. Trump s-a plâns vineri că timp de multe decenii Statele Unite au subvenţionat armatele altor ţări.

Alegeri în Europa

Problemele Europei se acutizează în condiţiile în care în Olanda, Franţa şi Germania, trei dintre cele şase state fondatoare, vor avea loc alegeri în acest an, iar alegătorii care se simt lăsaţi în urmă sau neglijaţi de sistemul politic vor abandona UE în favoarea unor interese mai înguste, naţionaliste.

În tot acest timp, liderii europeni au probleme să explice cum vor face schimbări pentru votanţii lor. ”Ducem lipsă de viziune. Asta este provocarea reprezentată de Trump şi Brexit. Ei au o viziune, noi nu”, a arătat ministrul italian de Finanţe, Pier Carlo Padoan, săptămâna trecută, la Davos.

În loc să stabilească un plan de amploare, Merkel, cel mai puternic lider al Europei, apără abordarea pragmatică, treptată, cu care a răspuns crizei din Grecia, începutului de uniune bancară şi agresiunii ruseşti în Ucraina. Investitorii care au susţinut-o pe Merkel în trecut au obţinut cîştiguri mari. Indicele Bloomberg al obligaţiunilor guvernamentale ale Greciei a crescut de peste două ori de la încheierea celui de-al treilea acord de susţinere, în iulie 2015, care a permis menţinerea ţării în zona euro.

Dar alegătorii germani ar putea să nu îi mai acorde lui Merkel aceeaşi susţinere ca în trecut, pentru a negocia cu alte state membre. Merkel a declarat deja că lupta sa pentru realegere din această toamnă va fi cea mai dificilă din cariera sa.