Aceasta ar fi prima oară când un est-european ar conduce cea mai mare familie de dreapta în UE, în care se află Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarului german Angela Merkel şi Partidul francez Les Républicains (LR, opoziţie).

Numirea sa la conducerea PPE, fără suspans, din cauza lipsei vreunui competitor, urmează să aibă loc miercuri, la Zagreb, în Croaţia, în cadrul unui congres al partidului, potrivit news.ro.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Tusk, în vârstă de 62 de ani, a ocupat în ultimii cinci ani unul dintre posturile-cheie în instituţiile europene, preşedinţia Consiliului UE, pe care o lasă la 1 decembrie fostului premier belgian Charles Michel.

Neiubit în partidul conservator naţionalist aflat în prezent la putere în Polonia – Partidul Ordine şi Justiţie (PiS) -, Tusk, un fost premier polonez de centru-dreapta, a modernizat funcţia de preşedinte al Consiliului UE.

Cu un anumit umor pe reţele de socializare, Tusk şi-a multiplicat avertismentele adresate Regatului Unit în negocierile cu privire la Brexit, refuzând un divorţ ”à la carte” al acestei ţări cu UE, potrivit news.ro.

Astfel, germanul Manfred Weber, candidat la preşedinţia Comisiei Europene (CE), a fost respins în vară de către preşedintele francez Emmanuel Macron, cea ce a provocat grimase, întrucât această formaţiune a ieşit victorioasă din alegerile europene. Însă altă membră germană a PPE, Ursula von der Leyen, a fost aleasă. În plus, relaţiile Partidului Fidez al liderului ungar Viktor Orban cu PPE au fost extrem de tensionate în ultimele luni. În urma unor declaraţii populiste  şi unei campanii împotriva UE, PPE a decis în martie să-l suspende.
Niciun delegat Fidesz nu va participa la Congresul PPE la Zagreb, potrivit news.ro.

Mandatul preşedintelui PPE este de trei ani şi poate fi prelungit pe termen nedeterminat. De la înfiinţarea sa în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi – doi belgieni, un olandez, un francez şi un luxemburghez.