Donare plasmă. Luminiţa Iosif este profesor universitar la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din Galaţi. În ziua în acre a împlinit 36 de ani, profesoara a mers, încă de la primele ore, la Centrul de Transfuzie Sanguină din oraș, informează Ştirile Pro TV.

“Donez de ziua mea de naştere, este cadoul pe care eu mi l-am făcut de ziua mea dar până la urma cadoul acesta este o necesitate pentru cei care din păcate sunt într-o situaţie dificilă în spitalele din România şi statisticile asta şi sper că prin acest gest pe care l-am făcut să fie un model şi pentru celelalte persoane care au avut norocuil să se vindece de covid”, spune Luminiţa Iosif.

Alte Articole

Strategia de vaccinare anti-COVID, aprobată joi în CSAT

Constantin Mituleţu-Buică, preşedintele AEP, are coronavirus

Medicul Virgil Musta: „Izolaţi-vă la domiciliu la cel ...

Citeste si Marcel Vela anunţă înfiinţarea unei „bănci de plasmă”. „Poate reprezenta unica şansă la viaţă pentru pacienţii grav bolnavi”

La Centrul de Transfuzii Galaţi, 140 de persoane au donat plasmă de la debutul epidemie de COVID-19 pe teritoriul țării noastre.

Donare plasmă. Cum ajută plasma în tratarea infecţiei cu SARS CoV 2

Medicul Virgil Musta a explicat, la Europa Liberă, cum funcționează terapia cu plasmă la pacienţii infectaţi cu virusul SARS CoV 2

„O persoană care face boala Covid-19 dezvoltă anticorpi la coronavirus. Aceștia sunt stocați în plasmă. Din sângele persoanei respective se poate extrage plasmă cu acești anticorpi. Plasma este acea parte lichidă a sângelui care transportă prin organism proteine, nutrienți, enzime sau pur și simplu apă, prin corp. Separată de sânge, ea are o culoare gălbuie. Ulterior, plasma cu anticorpi este folosită prin transfuzie la alți pacienți bolnavi de Covid-19, care beneficiază astfel de anticorpii produși deja de organismele altor pacienți„, explică medicul timişorean.

Citeste si Judeţul cu cei mai mulţi donatori de plasmă din România. Câte persoane au donat

Totuşi, nu toți bolnavii de Covid-19 pot produce plasmă utilizabilă: „Cantitatea de anticorpi a unei persoane trebuie să fie suficient de mare, pentru că altfel se poate ca persoana să fi trecut prin boală, dar să fi avut puțini anticorpi și atunci nu se recoltează plasmă”.

Despre eficienţa terapiei cu plasmă, medicul Musta spune că „studiile clinice arată că este un tratament care este bun dacă este dat în timp util, nu în formele foarte avansate ale bolii. Se pare că evoluția pacienților în urma terapiei cu plasmă este favorabilă, ieșind din starea critică. Un factor de evoluție severă a bolii este numărul mare de viruși care întrețin inflamația. Prin acest mecanism, se neutralizează virușii și se pot ține sub control procesele patogenice date de inflamație”.