Dorinel Umbrărescu cere scoaterea UMB din două contracte din proiectul Autostrada Unirii, în valoare de miliarde de euro. Ce motive invocă constructorul român

Compania lui Umbrărescu a cerut rezilierea contractului semnat în luna martie 2025 pentru proiectarea și construcția Lotului 2A Ditrău-Grințieș, un tronson de 38 de kilometri situat în județele Harghita și Neamț, parte din Autostrada A8.

Totodată, UMB a anunțat intenția de a se retrage și din licitația pentru Lotul 1C Sărățeni – Joseni, unde fusese deja desemnată câștigătoare, scrie Hotnews.

În ambele cazuri, motivul invocat de constructor este același: refuzul CNIR de a accepta o garanție de bună execuție mai mică decât cea stipulată în documentațiile de licitație.

UMB și-a exprimat intenția de a constitui o garanție de bună execuție de 0,5% din valoarea totală a contractului, în condițiile în care în documentele scoase la licitație este prevăzut un procent de 1,5%. Compania a solicitat reducerea acestui prag, însă cererea i-a fost respinsă de CNIR. În consecință, constructorul a transmis cererea oficială de reziliere a contractului.

Alte articole

Dorinel Umbrărescu, prăbuşire în topul constructorilor. „Regele asfaltului” abia mai prinde podiumul

UMB rămâne fără contractul pentru o nouă autostradă din România

„Actualul cadru de colaborare cu CNIR nu reflectă un veritabil parteneriat, așa cum este consacrat de legislația în vigoare și de așteptările legitime ale ambelor părți implicate”, susțin reprezentanții UMB, potrivit HotNews.

Lotul 2A Ditrău-Grințieș este unul dintre cele mai dificile din punct de vedere tehnic de pe întreaga rețea de autostrăzi planificată în România. Contractul, în valoare de 6,14 miliarde de lei (aproximativ 1,2 miliarde de euro), a fost semnat pe 20 martie 2025, cu o asociere formată din SA&PE Construct (lider), Tehnostrade S.R.L., Euro Asfalt D.O.O. (Bosnia-Herțegovina) și Spedition UMB – toate firmele din România fiind parte a grupului UMB.

Citește și: Pas uriaș în relația dintre România și SUA. Investiție de aproape un miliard de dolari a guvernului de la Washington în două fabrici strategice în țara noastră

În paralel, aceeași asociere UMB – Euro Asfalt fusese desemnată, tot în martie, câștigătoare și pentru Lotul 1C Sărățeni – Joseni (32,4 kilometri), cu o ofertă de 4,94 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro). Această procedură se afla însă într-o fază mai puțin avansată, fiind vorba de o desemnare fără semnarea efectivă a contractului.

La momentul semnării contractului pentru Lotul 2A, directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a lăudat ritmul de lucru al instituției și a exprimat sprijin total pentru constructor.

„CNIR e la început de drum, dar echipa este una cu experiență, iar acest lucru se vede în promovarea și implementarea proiectelor. Realizarea documentației pentru licitație, evaluarea ofertei și semnarea contractului pentru construirea unuia dintre cele mai grele loturi de autostradă din România într-un timp atât de scurt este o dovadă concretă de profesionalism și eficiență. Constructorul este în fața unei provocări tehnice, îi urăm succes și îl asigurăm că îi vom oferi tot sprijinul necesar în derularea proiectului“, declara Gabriel Budescu în luna martie.

Citește și: România riscă să piardă aproape 12 miliarde de euro din PNRR. Avertisment teribil lansat de Marcel Boloş

Durata totală a contractului pentru Lotul 2A este de 54 de luni, din care 14 luni sunt alocate proiectării, iar 40 de luni execuției efective. Traseul include 63 de pasaje și viaducte, precum și 19 tuneluri, ceea ce face ca lucrările să fie deosebit de complexe din punct de vedere tehnic și logistic.

Dacă ordinul de începere ar fi fost emis în prima jumătate a anului 2025, proiectarea s-ar fi încheiat în toamna anului 2026, iar finalizarea lucrărilor era estimată pentru începutul anului 2030.

Atât Lotul 2A, cât și Lotul 1C beneficiază de finanțare din fonduri europene prin Programul Transporturi 2021–2027, dar și din alocări de la bugetul de stat. O eventuală ieșire a UMB din aceste proiecte ar putea duce la întârzieri semnificative în implementare și riscul de a pierde fondurile europene alocate, având în vedere termenele strânse impuse de Comisia Europeană pentru absorbția banilor din actualul exercițiu financiar.

CNIR nu a emis, până la acest moment, un punct de vedere oficial privind solicitările de reziliere transmise de UMB. Dacă cererea va fi acceptată, statul român va fi nevoit să reia licitațiile pentru cele două tronsoane, cu riscul unor întârzieri de minimum un an în implementare. În cazul refuzului, este posibil ca disputa să ajungă în instanță sau să conducă la blocaje administrative suplimentare.

Citește și: Marcel Boloș, semnal de alarmă pentru români. Care sunt singurele soluții pentru evitarea colapsului bugetar