DOSARELE preşedinţilor României: Iliescu, Băsescu şi Iohannis. Şefii de stat din Europa care au fost anchetaţi

Trei dintre cei patru preşedinţi ai României, de după 1990, au probleme cu justiția. În timp ce Traian Băsescu a fost asaltat de zeci de dosare penale după ce și-a încheiat mandatul de președinte, Ion Iliescu a fost pus sub acuzare în dosarul Mineriada din anii '90. Actualul şef al statului, Klaus Iohannis, a avut şi el trei dosare. În urma soluționării a două dintre ele, actualul președinte și-a pierdut dreptul de proprietate asupra a două case din Sibiu. Nu numai în România președinții au de-a face cu justiţia. În Franța, spre exemplu, Jacques Chirac a fost anchetat penal pentru deturnare de fonduri publice, iar succesorul său, Nicolas Sarkozy a fost implicat în 6 dosare penale.

Robert Moisa

09 ian. 2016, 06:23

3 poze | VEZI GALERIA

Ion Iliescu – Dosarul Mineriada

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost pus sub acuzare în dosarul „Mineriada” în 21 octombrie 2015. Fostul președinte are calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunii contra umanității în acest dosar.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cristian Popescu Piedone nu cedează în fața tentației! Motivul ...

Marcel Ciolacu intră în anul electoral cu mandatul pe masă: ...

„Prin ordonanța nr. 47/P/2014 din data de 16 octombrie 2015, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g și j din Codul penal constând în reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din dimineața zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane și rănirea prin împușcare a altor trei, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane în zilele de 14 și 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanșat de către muncitori din unele centre industriale și bazine carbonifere din țară”, a anunțat Parchetul General într-un comunicat de presă.

În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia procurorului general Tiberiu Nițu de redeschidere a anchetei în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”.

În rezoluția nr.175/P/2008 se menționa că, în anul 1997, la nivelul Parchetului General s-a înregistrat un dosar penal având ca obiect plângerea Asociației victimelor mineriadelor 1990-1991, împotriva mai multor demnitarii din perioada 1990, printre care Ion Iliescu, Miron Cozma, Petre Roman.

Procurorii au deschis atunci zeci de dosare, unele trimise la Parchetul Militar, după ce persoane fizice sau juridice au depus alte plângeri care vizau distrugerile săvârșite în perioada 14-15 iunie 1990 cu ocazia venirii minerilor în București, prin pătrunderea fără drept, în sediul unor instituții și în sediile unor partide politice, dar și săvârșirea unor infracțiuni de furt, tâlhărie, loviri și alte violențe.

În anul 1998, la nivelul Secției Parchetelor Militare au fost întocmite patru noi dosare, în care au fost efectuate cercetări în legătură cu împrejurările în care s-au declanșat și au avut loc evenimentele din 13-15 iunie 1990 în București, contribuția și rolul a 27 de învinuiți civili, printre care și Ion Iliescu și Virgil Măgureanu, precum și a unui număr de șapte învinuiți care aveau calitatea de militari la momentul desfășurării evenimentelor, printre care Mihai Chițac și Corneliu Diamandescu.

Concluzia procurorilor a fost aceea că aproximativ 1.300 de persoane au suferit vătămări și în jur de 100 de persoane au decedat.

Față de Ion Iliescu s-a început urmărirea penală prin rezoluția nr.75/P/1998 din data de 9.06.2005, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă pentru război, genocid, favorizarea infractorului, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informații false.

Pe 7 decembrie 2007, procurorul general de atunci, Laura Codruța Kovesi, a infirmat rezoluția prin care a fost începută urmărirea penală față de Ion Iliescu, desemnându-se ca cercetările să fie continuate de către procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică.

În anul 2008, o parte din cercetări au fost preluate de DIICOT, iar procurorii de aici au dispus scoaterea de sub urmărire penală a mai multor persoane, printre care Ion Iliescu (pentru subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informații false), Mihai Chițac, Emil Dumitrescu, Corneliu Diamandescu și încetarea urmăririi penale față de Virgil Măgureanu.

Prin rezoluția nr. 175/P/2008 din 17.06.2009, procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ au dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Iliescu pentru săvârșirea infracțiunilor de propagandă pentru război (întrucât lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii), genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii) și complicitate la tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârșirii acesteia) și încetarea urmăririi penale pentru infracțiunile de distrugere, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente.

Traian Băsescu, implicat în zeci de dosare

Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost implicat în 56 de dosare penale, din 2004 până în 2016, 7 dintre acestea fiind în curs de soluţionare, a precizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un răspuns transmis la solicitarea RomaniaTV.net.

„Vă comunicăm faptul că Traian Băsescu a constituit (atât în mod individual, cât şi împreună cu alte persoane), în perioada 2004 – prezent, obiectul a 56 de dosare penale, în 49 dintre acestea fiind dispuse soluţii de netrimitere în judecată, 7 fiind în curs de soluţionare”, se arată în răspunsul PÎCCJ.

Printre dosarele în care este cercetat în prezent fostul preşedinte se numără Dosarul „Demisia în 5 minute”.

Judecătoria Sectorului 5 a decis, în 4 decembrie, redeschiderea acestui dosar, admiţând cererea depusă de Parchetul General de redeschidere a urmăririi penale împotriva fostului președinte Traian Băsescu pentru declarația făcută în 2007, în contextul demersurilor de suspendare din funcție. Parchetul General a deschis acest dosar pe baza unei plângeri depuse împotriva fostului președinte de Ioan Șerb.

Citește și: DOSARUL „DEMISIA în 5 minute”. Instanţa a decis redeschiderea urmăririi penale împotriva lui Traian Băsescu

Un al dosar în care este vizat Traian Băsescu este „Casa din Mihăileanu”. Magistrații de la Judecătoria Sectorului 1 au confirmat, în luna mai 2015, decizia procurorilor de la Parchetul General de redeschidere a urmăririi penale în acest dosar.

În anul 2002, pe vremea când era primar general al Capitalei, Traian Băsescu a primit dreptul de a sta cu chirie într-o vilă de pe strada Ștefan Mihăileanu, după care, în 2003, el a depus o cerere pentru a cumpăra un întreg etaj al imobilului, pentru suma de 19.000 de dolari, cerere aprobată de Primăria Capitalei. Traian Băsescu a fost acuzat atunci că nu avea dreptul să cumpere o locuință de la stat, pentru că el avusese în proprietate o casă achiziționată în București în 2002, pe care o donase fiicei sale.

În Dosarul ”răpirii jurnaliștilor români în Irak”, magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au confirmat, la sfârșitul lunii octombrie, cererea Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Traian Băsescu pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak.

Traian Băsescu a fost cercetat de Parchet şi în Dosarul cu Gabriela Firea. În martie 2015, procurorii dispuneau începerea urmăririi penale pe numele lui Băsescu. Dacă iniţial, fostul şef al statului a fost cercetat pentru şantaj, în septembrie 2015, procurorii au decis schimbarea încadrării juridice din şantaj în ameninţare. Ulterior, Băsescu i-a propus Gabrielei Firea procedura medierii, variantă acceptată de senatorul PSD. În urma deschiderii procedurii de mefiere, procurorii Parchetului General au suspendat cercetările.

Citește și: DOSARUL Băsescu-Firea: Cei doi au SEMNAT un contract de MEDIERE. Parchetul va suspenda cercetările

Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie 2014 o plângere penală în care îl acuza pe șeful statului de la acea dată, Traian Băsescu, de amenințare și șantaj în legătură cu declarațiile pe care acesta le-a făcut în cadrul unei emisiuni televizate: „Mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moșia soțului ei unde este primar, că s-ar putea să nu-l găsească într-o zi acasă dacă… Nu-i atentă… Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”.

Traian Băsescu a avut la Parchet şi Dosarul Ţigancă împuţită”. Este vorba de incidentul care s-a petrecut în ziua de 19 mai 2007, în timp ce fostul președinte și soția sa se aflau la cumpărături într-un supermarket din București. Procurorii au clasat însă dosarul pe motiv că nu există o faptă penală.

CITEŞTE ŞI Traian Băsescu scapă de un DOSAR. Cazul „Ţigancă împuţită”, CLASAT

Cel mai cunoscut dosar în care apare numele lui Traian Băsescu rămâne însă Dosarul “Flota”. Dosarul a fost clasat de procurorii DNA. În ianuarie 2015, DNA preciza că, prin ordonanța procurorului din data de 21 ianuarie 2015, s-a dispus față de Traian Băsescu clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual în formă continuată și delapidare, întrucât faptele nu există.

Klaus Iohannis

Litigiile imobiliare ale preşedintelui: două case asupra cărora Iohannis şi-a pierdut dreptul de proprietar

În 12 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis şi soţia acestuia au pierdut definitiv procesul privind un imobil pe care îl cumpăraseră în centrul municipiului Sibiu. Curtea de Apel Braşov a menţinut atunci o decizie dată în 2014 de Tribunalul Braşov, care anula un contract de vânzare-cumpărare încheiat între Klaus Iohannis, soţia acestuia, Carmen Iohannis, soacra preşedintelui şi moştenitorii unui imobil din centrul municipiului Sibiu.

Istoria imobilului respectiv şi a proceselor care s-au iscat în jurul lui este îndelungată. Casa, care are peste 150 de metri pătraţi şi în care funcţionează o bancă şi mai multe firme, a fost a unei familii din localitatea Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu. La moartea celor doi soţi, din cauza faptului că nu aveau moştenitori, imobilul a intrat în posesia statului român şi a fost cumpărat de chiriaşi, atunci când acest lucru a fost posibil.

Ulterior, în instanţă, un bărbat pe nume Nicolae Baştea a arătat că este nepot al foştilor proprietari ai imobilului din centrul Sibiului, iar contractele de vânzare-cumpărare ale chiriaşilor au fost anulate. Familia Iohannis a devenit proprietară a imobilului după ce a cumpărat părţile de proprietate ale urmaşilor lui Nicolae Baştea.

Citeşte şi: Ponta, despre veniturile nedeclarate ale lui Iohannis:E o gogoaşă, o însăilare de speculaţii fără nicio dovadă

Nemulţumiţi de această stare de fapt, foştii chiriaşi au deschis o serie de procese şi au depus plângeri în urma cărora s-a iniţiat şi o cercetare penală pentru stabilirea modului în care Nicolae Baştea a obţinut certificatul de moştenitor.

Cercetarea a rămas însă fără urmări, procurorii stabilind că nu se impune începerea urmăririi penale. Procesele civile intentate s-au mutat la diverse instanţe, care au dat diferite soluţii de-a lungul anilor. Toate părţile implicate au recurs la diferite căi de atac, astfel că procesele au continuat.

În 16 mai 2014, Tribunalul Braşov constata „nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 924/01.06.1999 de BNP Bucsa Radu Gabriel (notar din Sibiu – n.r.) încheiat între pârâţii Baştea Ioan – decedat (moştenitor al lui Nicolae Baştea – n.r.), moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Johannis Carmen Georgeta şi Johannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători”, din cauza neclarităţii certificatului de moştenitor al lui Nicolae Baştea. Soţii Iohannis au contestat decizia Tribunalului Braşov la Curtea de Apel Braşov, dar prin decizia din 12 noiembrie 2015, sentinţa dată de Tribunal a fost menţinută.

Suma care i-a revenit lui Klaus Iohannis în ultimii 14 ani, din închirierea spaţiului comercial unei mari bănci din România se ridică la 320.000 de euro, au scris în august jurnaliştii de la Rise Project.

Citeşte şi: LOVITURĂ pentru Iohannis. Anchetă presă: Preşedintele a încasat mai mulţi bani din CHIRII decât a declarat

Preşedintele Klaus Iohnannis a mai deţinut un imobil în centrul Sibiului. În urmă cu câţiva ani, magistraţii i-au retras dreptul de proprietate printr-o decizie definitivă. Ei au stabilit atunci că locuinţa a fost obţinută în baza unor documente care s-au dovedit a fi false.

Dosarul de incompatibilitate

Răsunătorul dosar de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis s-a finalizat cu victoria acestuia după instalarea la Palatul Cotroceni. În ianuarie 2015, Iohannis câştiga definitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate privind incompatibilitatea.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respingea atunci recursul în dosarul de incompatibilitate, formulat de ANI după ce Curtea de Apel Alba-Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu şi a dispus anularea deciziei Agenţiei.

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.

„Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.

Similitudini Traian Băsescu-Jacques Chirac

Între Traian Băsescu şi fostul preşedinte francez, Jacques Chirac, există multe similitudini. Ambii au fost primari înainte de a deveni şefi de stat. După încheierea mandatului, Chirac a trebuit să dea explicaţii procurorilor pentru ceea ce a făcut ca edil. Acesta a fost condamnat, în 2011, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri.

Chirac şi-a finanţat partidul prin intermediul salariilor acordate pentru 21 de posturi din primărie care, de fapt, nu existau. Fostul preşedinte francez a scăpat însă de închisoare pentru nu fi afectat prestigiul funcţiei prezidenţiale.

Şi Traian Băsescu trebuie să dea explicaţii pentru faptul că şi-a acordat singur casa din Mihăileanu în perioada în care era primar. În plus, mai are zeci de plângeri privind modul în care Primăria Capitalei a aprobat retrocedarea unor imobile.

Nicolas Sarkozy este cercetat penal pentru trafic de influenţă şi fapte de corupţie după ce a încercat să obţină informaţii dintr-un dosar ce-l viza pe un înalt magistrat.

Jacques Chirac

Pentru prima dată în istoria celei de-a Cincea Republici, un fost preşedinte francez a fost anchetat penal. Fostul lider Jacques Chirac (83 de ani) a fost acuzat de deturnare de fonduri publice. Chirac ar fi dat aceşti bani unor persoane cunoscute în cadrul unei afaceri cu locuri de muncă fictive la primăria capitalei franceze, în perioada când a condus-o (1977-1995).

Fostul preşedinte (1995-2007) a fost protejat timp de 12 ani de funcţia sa supremă în stat şi a fost pus sub anchetă la 21 noiembrie 2007, pentru „deturnare de fonduri publice” şi „abuz de încredere” în dosarul a 21 locuri de muncă fictive.

Chirac, care a beneficiat în acest dosar de neînceperea urmăririi penale pentru fals în acte publice, este „liniştit şi decis să stabilească” faptul că nu au existat slujbe fictive, a indicat serviciul său de presă.

Nicolas Sarkozy, implicat în 6 dosare

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost reținut în 1 iulie 2014 într-un dosar de trafic de influență, o premieră pentru un fost șef de stat francez sub cea de-a V-a Republică.

În total, fostul şef de stat a fost implicat în 6 dosare sau scandaluri politico-judiciare.

Dosarul Bettancourt

Lui Nicolas Sarkozy i s-a reproşat cǎ ar fi primit în mod ilegal şi sume de bani de la moştenitoarea grupului L’Oréal, Liliane Bettancourt. In aceastǎ afacere însǎ nu s-a putut demonstra nimic împotriva fostului preşedinte.

Mai exact, fostul preşedinte francez, care era acuzat de abuz de slăbiciune în cazul miliardarei Liliane Bettencourt în timpul campaniei sale prezidenţiale din 2007, a beneficiat de neîncepere a urmăririi penale.

Sarkozy fusese inculpat în martie 2014 în acest caz, fiind suspectat că ar fi beneficiat de donaţii din partea dnei Bettencourt, în timp ce, potrivit unei expertize medicale, femeia respectivă, în vârstă de 90 de ani, suferea de senilitate din septembrie 2006.

Dosarul Tapie

O altǎ afacere mai veche care ajunge de fiecare datǎ pînǎ la Nicolas Sarjozy este aşa-numitul scandal Tapie, scrie rfi.ro Este vorba de omul de afaceri Bernard Tapie care, pe vremea când Nicolas Sarkozy era preşedinte, a primit 403 milioane de euro în urma unui litigiu bancar arbitrat de stat în favoarea sa.

Alte anchete au fost fǎcute pe marginea modului în care Nicolas Sarkozy a utilizat banii publici pe vremea când era preşedinte. I s-a reproşat, de exemplu, excesul de sondaje, şi faptul cǎ în special o societate, aparţinând unuia dintre consilierii sǎi importanţi, ar fi profitat de pe urma acelui important numǎr de sondaje comandate.

Dosarul Bygmalion

Afacerea Bygmalion l-a afectat şi pe fostul preşedinte. Bygamalion este numele unei societǎţi care se pare cǎ ar fi taxat excesiv organizarea unor mitinguri ale preşedintelui Sarkozy la ora la care acesta încerca sǎ obţinǎ un nou mandat în fruntea statului. În plus, s-a descoperit de asemenea cǎ banii principalei formaţiuni de dreapta, Uniunea pentru o Mişcare Popularǎ, ar fi fost folosiţi în mod ilegal pentru a acoperi cheltuielile excesive ale lui Nicolas Sarkozy în cursul campaniei sale.

Dosarul Azibert

Anchetatorii au încearcat să stabilească dacă fostul președinte din perioada 2007-2012, ajutat de avocatul său, a încercat să obțină informații de la un înalt magistrat privind o investigație care îl viza, în schimbul promisiunii unui post de prestigiu la Monaco.

În cadrul unei anchete judiciare deschise la 26 februarie de către parchetul național financiar, anchetatorii vor astfel să afle de asemenea dacă Nicolas Sarkozy a fost informat în mod ilegal în legătură cu punerea sa sub ascultare.

Nicolas Sarkozy a fost vizat de capetele de acuzare de coruptie activa, încalcarea secretului profesional si trafic de influenta activ”, potrivit unui comunicat al Parchetului.

Dosarul de finanțare a campaniei prezidențiale a lui Sarkozy de către Muammar Gaddafi

Această măsură, spectaculoasă în care este implicat un fost președinte, a fost decisă în septembrie în cadrul unei alte anchete privind acuzații de finanțare de către Libia a fostului lider libian Muammar Gaddafi a campaniei sale prezidențiale din 2007.

Relansarea acestei afaceri judiciare a survenit în contextul în care Nicolas Sarkozy a fost tot mai des citat în Franța pentru o revenire în politică prin preluarea din nou a conducerii partidului său de dreapta (UMP).

Preşedintele Germaniei Christian Wulff, demisionar în urma unui scandal de corupţie

Christian Wulff şi-a anunţat în februarie 2012 demisia în urma unui scandal de corupţie. Parchetul din Hanovra anunţa, la acea vreme, că a cerut ridicarea imunităţii preşedintelui Republicii, Christian Wulff, implicat de luni de zile într-un scandal privind acuzaţii de corupţie.

Christian Wulff a fost atacat fără menajamente pentru că a ascuns un împrumut, a profitat de vacanţe gratuite din partea unor oameni de afaceri bogaţi, iar apoi pentru că a încercat să facă presiuni asupra jurnaliştilor cu scopul de a împiedica publicarea informaţiilor.

Wulff a fost criticat de presa germană, care l-a acuzat că a profitat de poziţia sa de lider al Guvernului din Saxonia Inferioară pentru a obţine avantaje financiare diverse, pe care a încercat apoi să le ascundă. În principal, este vorba despre un împrumut bancar, nu foarte mare, pentru achiziţionarea unui imobil, pe care preşedintele l-ar fi obţinut de la o bancă, prin intermediul soţiei unui apropiat de-al său.

Dar Parchetul nu ar fi putut lansa procedurile împotriva preşedintelui până când deputaţii Bundestag-ului (Camera Inferioară a Parlamentului) nu i-ar fi ridicat imunitatea. Nu a mai fost cazul însă, deoarece Wulff a demisionat de bunăvoie, înainte ca scandalul să continue. Până la urmă, fostul preşedinte a fost exonerat de toate acuzațiile în februarie 2014.

În Germania, funcţiile preşedintelui sunt în principal onorifice, însă persoana preşedintelui reprezintă o puternică autoritate morală. În plus, Wulff este şi un mare admirator şi susţinător de încredere al politicilor cancelarului german Angela Merkel.

Preşedintele Ungariei, Pal Schmitt, a demisionat după ce a fost acuzat de plagiat

Preşedintele Ungariei, Pal Schmitt, a demisionat în aprilie 2012 în urma scandalului privind plagierea tezei de doctorat şi retragerea titlului de doctor.

O revistă maghiară a dezvăluit în ianuarie 2012 că peste 80% din teza de doctorat susţinută în anul 1992 de Pal Schmitt a fost copiată. Lucrarea, pe tema Jocurilor Olimpice moderne, fusese publicată în anul 1987 de expertul bulgar din domeniul sportului Nikolai Georgiev.

Lucrarea prezentată de fostul preşedinte ungar era o traducere din franceză a lucrării lui Georgiev, pe 180 de pagini din cele 215 ale tezei cu care el a primit diploma de doctor.

Lui Pal Schmitt i-a fost retras titlul de doctor de către Senatul Universităţii Semmelweiss pe 29 martie, instituţia motivând că „teza de doctorat nu corespunde nici metodelor ştiinţifice, nici celor etice”.

Fostul preşedinte al Iugoslaviei, Slobodan Miloşevici, acuzat de genocid

Fostul presedinte iugoslav a fost acuzat de Tribunalul Penal International de crime de razboi si genocid. Cel mai probabil, acesta ar fi primit inchisoare pe viata pentru toate capetele de acuzare, dacă procesul ar fi ajuns la sfârşit înaintea morţii lui Miloşevici. Milosevici nu a recunoscut niciodata autoritatea curtii si a decis sa se apere singur in fata acuzatiilor aduse.

Slobodan Milosevici a fost acuzat de crime impotriva umanitatii legate de razboiul din Croatia, dintre 1991 si 1992, de genocidul din Bosnia-Hertegovina dintre 1992-1995 si de ordonarea atrocitatilor comise de sarbi in Kosovo, in 1999.

Cele mai grave acuzatii priveau implicarea lui Milosevici in uciderea in Bosnia a mii de musulmani croati si bosniaci. Cel mai des citat caz este cel al masacrului din 1995 de la Srebrenita, unde mii de civili, inclusiv femei si batrani, au fost incarcerati, maltratati sau ucisi.

In ceea ce priveste Serbia, Milosevici era acuzat ca nu a fost strain de asasinarea fostului presedinte sarb Ivan Stambolici si ca a transferat miliarde de dolari din fondurile publice in conturi din banci straine. Din aceste motive, a si fost arestat in aprilie 2001.

Procesul lui Milosevici a inceput la 12 februarie 2002, iar în 2006 fostul lider de la Belgrad a murit în celula sa, în timp ce procesul său se derula încă la Tribunalul Penal International.

Fostul premier Silvio Berlusconi, un caz aparte. Dosare de evaziune fiscală, corupţie şi sex cu minori

În ultimul dintre procesele sale, Silvio Berlusconi a fost condamnat, în iulie 2015, de către o instanţă italiană, la 3 ani de închisoare pentru corupție, mai exact pentru coruperea unui senator.

Citeşte şi: Berlusconi îşi dezvăluie secretele în biografia sa intitulată My Way

Această condamnare nu a fost pusă în practică, deoarece delictul în cauză s-a prescris la toamnă, cu mult înainte de o eventuală judecare în apel.

În 1990, Silvio Berlusconi a fost declarat vinovat de mărturie falsă de Curtea de apel din Veneţia în ceea ce priveşte declaraţiile privind afilierea sa la o lojă masonică. Curtea a decis să nu îl sancţioneze pentru că vinovăţia a fost stinsă printr-un act de amnistiere semnat în 1989.

Silvio Berlusconi a fost cercetat de Tribunalul din Palermo pentru asociere cu un mafiot în scopul de a deturna fonduri şi a spăla bani. Procesul a durat nouă ani, mafiotul Marcello Dell’Utri a fost condamnat la nouă ani de închisoare iar Silvio Berlusconi a fost achitat.

Într-un dosar de mituire a unui membru al poliţiei financiare, Silvio Berlusconi a fost iniţial condamnat la doi ani şi nouă luni de închisoare însă la apel a fost achitat pentru unul din capetele de acuzare iar celălalte trei s-au prescris.

Istoria se repetă în mai multe procese. Pe fond, Silvio Berlusconi este condamnat la închisoare pe rând pentru mituirea unui judecător, evaziune fiscală, finanţare ilegală a unui partid. Curtea de Apel l-a achitat însă pe Silvio Berlusconi de fiecare dată, invocând că faptele pentru care era cercetat acesta s-au prescris.

Silvio Berlusconi a fost acuzat de evaziune fiscală în cazul drepturilor de transmisie pentru televiziunea Mediaset. În urma acestui proces, Berlusconi a fost condamnat în aprilie 2014 să muncească în folosul comunităţii la o unitate specializată în ajutarea persoanelor suferinde de Alzheimer, timp de un an.

Iniţial, fostul premier a fost condamnat definitiv în august 2013 la patru ani de închisoare, din care trei au fost amnistiați, pentru fraudă fiscală, în așa-numitul proces Mediaset.

Pedeapsa prevede de asemenea ca fostul premier de la Roma să nu poată ocupa nicio funcţie publică în următorii cinci ani.

Silvio Berlusconi a mai fost cercetat într-un dosar privind prostituţie cu minori, caz cunoscut sub numele „Ruby Rubacuori”. Premierul este investigat în urma unor acuzaţii că ar fi întreţinut relaţii sexuale cu minora El Mahroug. Urmărirea penală a premierului a devenit posibilă după ce Curtea Constituţională a ridicat în 2009 imunitatea acestuia faţă de urmărirea procurorilor.

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News