Dosarul BICA 2. Cum au primit familia Cocoş şi „Stelu” un CADOU 377 MILIOANE de lei de la fosta şefă DIICOT

Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru luare de mită, două fapte de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi două fapte de favorizare a infractorului. Alături de ea au fost trimşi în judecată Dorin şi Alin Cocoş, Adriean Videanu.

Potrivit procurorilor, Alina Bica a primit mită, la data de 14 iunie 2014, un teren de 4452 mp la Snagov într-un dosar de 377 de milioane de lei. Alina Bica a primit terenul indirect, prin intermediul consilierului său Ionuţ Mihăilescu, şi în cote egale cu acesta.

„Primirea acestui teren a fost mascată prin acte succesive derulate în timp şi a fost circumscrisă folosului, aflat în strânsă legătură cu validarea pe care a dispus-o, în mod abuziv, în perioada noiembrie 2010 – 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi care a corespuns interesului inculpaţilor Cocoş Dorin şi Cocoş Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro„, susţin procurorii în referatul de trimitere în judecată.

Alina Bica rămâne în arest. Fosta şefă ANRP, mutată în arest la domiciliu

Alina Bica mai este acuzată de abuz în serviciu prin ridicarea sechestrului asigurător impus asupra asupra unui pachet de 80 de acţiuni deţinut de Adriean Videanu, cercetat de DIICOT pentru crearea unui prejudiciu de 120 de milioane dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale. Mai mult, Alina Bica este acuzată că „a asigurat interesul infracţional al inclulpatului Videanu Adrian” exercitând abuziv şi complice un drept legal şi funcţional aflat numai în competenţa Judecătorului de drepturi şi libertăţi, acela de a dispune restituirea acţiunilor şi a ridica sechestrul aplicat.

Alte articole

Guvernul Bolojan modifică metoda de acordare a despăgubirilor acordate pentru imobilele naţionalizate în comunism. Cum vor fi afectaţi păgubiţii şi urmaşii acestora

Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de puşcărie. Ce daune uriaşe cere fosta şefă a DIICOT

Alina Bica „l-a ajutat efectiv de Videanu Adriean (…) deoarece i-a înlăturat indisponibilizarea legală şi a permis acestuia să-şi pună la adăpost cele 80 acţiuni sechestrate şi să obţină foloase necuvenite, în detrimentul autorităţilor judiciare, cărora le-a blocat, în acest mod infracţional, demersurile legale necesare recuperării prejudiciilor. Ridicarea măsurii asiguratorii (…) periclitează şi îngreunează recuperarea prejudiciului, prin posibilitatea şi facilitarea înstrăinării acţiunilor respective ori a folosirii lor drept garanţie pentru obţinerea de împrumuturi, demersuri infracţionale apte să menţină profitabilitatea firmei, în dauna autorităţilor judiciare, cărora le-a rămas doar un document de sertar nefolositor şi au fost puse în imposibilitatea derulării demersurilor judiciare în vederea recuperării prejudiciului„, se arată în referatul procurorilor de trimitere în judecată.

Al treilea cap de acuzare este tot de abuz în serviciu şi este legat de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, pe care l-a ajutat să nu fie condamnat la o pedeapsă cu executare. Anchetatorii arată că „contrar atribuţiilor de serviciu rezultate din calitatea de procuror şef D.I.I.C.O.T a dispus, prin măsuri abuzive, ca atribuţiile profesionale şi poziţia judiciară a procurorilor de şedinţă ai D.I.I.C.O.T în faţa instanţei de judecată, să fie exercitate şi să susţină interesul infracţional al numitului (…..), de aşa manieră încât acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea – sau cel puţin să nu execute în penitenciar o eventuală pedeapsă”. Tot în cazul Tender, Alina Bica este acuzată de luare de mită, constând în aceea ce i-a susţinut interesele în instanţă în schimbul angajării lui Ionuţ Mihăilescu la o două firme ale acestuia, în schimbul acordării de avantaje financiare, primite sub formă de salariu, în valoare totală de 58.636 lei şi a cedării unor acţiuni la una dintre firme.

Procurorii arată în referat că, după achiziţionarea drepturilor succesorale privind dosarul de despăgubire nr. 22714/FFCC, Dorin şi Alin Cocoş i-au asigurat lui Stelian Gheorghe influenţă la nivelul a doi dintre membrii comisiei de evaluare, între care şi Alina Bica.

După data de 26.11.2010, data înregistrării dosarului la ANRP, Dorin Cocoş i-a promis lui Stelian Gheorghe că are posibilitatea să realizeze intervenţia la nivelul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în scopul soluţionării favorabile a dosarului său de despăgubire nr. 22714/FFCC. „Stelu” a aşteptat nominalizarea evaluatorului, iar pe 17.01.2011 a fost înregistrat raportul de evaluare, care stabilea valoarea dosarului la suma de 377.282.300 lei.

După desemnearea de către comisie a evaluatorului, acestuia i s-a oferit o sumă cuprinsă între 30.000 lei şi 100.000 lei, în scopul efectuării unui raport care să-i fie favorabil, adică să stabilească în dosar o valoare cât mai mare şi, deci, să obţină un cuantum al despăgubirilor ridicat.

După stabilirea valorii dosarului la 377.282.300 lei, a avut loc efectiv pretinderea de către Dorin Cocoș a celor 10 milioane de euro, pe care Stelian Gheorghe i-a plătit pentru a obţine susținerea aprobării dosarului de despăgubire la nivelul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, singura care avea în atribuţii și, care numai prin votul membrilor – deci nu numai prin decizia unuia sau câtorva dintre membrii – putea valida acordarea sumei de 377.282.300 lei beneficiarului.

Procurorii arată în referat că validarea acestui raport pentru suma de 377.282.300 lei s-a întemeiat pe trafic de influenţă, mită, abuz în serviciu, într-o cronologie și participație infracțională diversă.