Dosarul Case pentru generali. Dobriţoiu a pus 20.000 de lei la dispoziţia DNA

Surse judiciare citate de Mediafax, susţin că procurorii militari de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au instituit sechestru asigurător pe unele dintre locuinţele celor cercetaţi, alături de Dobriţoiu, pentru modul de dobândire a acestora.

Aceleaşi surse au arătat că în cazul lui Dobrioţoiu nu s-a putut pune sechestru pe imobil, pentru că acesta l-a vândut, însă, în schimb, fostul ministru a depus la CEC Bank aproximativ 20.000 de lei, sumă pe care procurorii militari anticorupţie au indisponibilizat-o.

Cei 20.000 de lei reprezintă suma constatată drept prejudiciu de către anchetatori, în cazul fostului ministru al Apărării, au mai spus sursele citate.

Un alt general pe apartamentul căruia s-a instituit sechestru asigurator ar fi, potrivit surselor citate, Marcu Tudor, fratele lui Corneliu Vadin Tudor, deşi acesta nu este învinuit în acest caz.

Ancheta în acest caz continuă.

În dosarul privind achiziţia ilegală a unor locuinţe de serviciu de la MApN, procurorii anticorupţie au început urmărirea penală în cazul generalilor în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, Traian Pigui, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Mircea Chelaru, Constantin Năstase şi Floarea Şerban.

Aceştia au fost la DNA, la jumătatea lunii aprilie, fiind anunţaţi de procurori că a fost începută urmărirea penală în cazul lor, pentru că au cumpărat locuinţe de serviciu fără a respecta normele legale în vigoare.

Potrivit surselor citate, în acest dosar figurează şi numele fratele lui Corneliu Vadim Tudor – generalul în rezervă Marcu Tudor, care a primit, şi el, o locuinţă de serviciu de la MApN, în strada Mihai Eminescu nr. 102-104, casa fiind cumpărată ulterior de către acesta.

Conform unor surse judiciare, fostul ministru Corneliu Dobriţoiu a contestat la DNA decizia de începere a urmăririi penale în cazul său, pentru modul în care a cumpărat locuinţa de serviciu de la Ministerul Apărării. Contestaţia a fost respinsă de procurorul ierarhic superior din Secţia militară a DNA.

Generalul Sergiu Medar a fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate în primii doi ani de mandat ai preşedintelui Traian Băsescu. În perioada 1999 – 2005, Medar a fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare.

Generalul Gheorghe Rotaru a fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA) şi consilier al preşedintelui interimar Crin Antonescu.

Floarea Şerban, general-maior în rezervă, a fost secretar de stat pentru Armamente la Ministerul Apărării Naţionale din mai 2012 până în aprilie 2013. Până să fie trecută în rezervă, Floarea Şerban a condus Direcţia de Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN. Floarea Şerban, prima femeie general din Armata Română, a fost avansată în grad, la sfârşitul anului 2009, devenind, din general de brigadă cu o stea, general maior cu două stele.

Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa, în 16 aprilie, că a fost începută urmărirea penală în acest dosar în cazul generalilor Corneliu Dobriţoiu şi Traian Pigui. De asemenea, procurorii au anunţat că se fac acte de urmărire penală în cazul altor zece persoane cu funcţii de conducere din MApN care ar fi achiziţionat, în condiţii nelegale, locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat.

Generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN la data faptelor, este cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, sub forma participaţiei improprii, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, potrivit DNA.

În rezoluţia de începere a urmăririi penale se arată că există date şi indicii temeinice că, în calitate de şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din Ministerul Apărării Naţionale, Traian Pigui s-a implicat în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu, dintre care unele preluate de la RAAPPS, pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către cadre militare cu funcţii de conducere din MApN (la data faptelor).

„Conform acelei legi, cadrele militare sau fostele cadre militare care deţineau, la data apariţiei legii, locuinţe de serviciu aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, le puteau cumpăra, în regim subvenţionat, însă cu anumite condiţii, între care, titularul contractului de închiriere să deţină această calitate de chiriaş în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu deţină sau să nu fi deţinut locuinţe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuinţă, în regim subvenţionat”, potrivit DNA.

Valoarea prejudiciului în dauna Ministerului Apărării Naţionale a fost estimat la 1,2 milioane de lei.

Presa relata, în 2007, că numeroşi membri ai conducerii Ministerului Apărării şi-au cumpărat locuinţele de serviciu, fără respectarea prevederilor legale. Printre aceştia apăreau inclusiv Corneliu Dobriţoiu, secretar de stat la acea vreme, alături de directorul adjunct al Statului Major General, Ştefan Oprea, contraamiralul Costi Ioan Gunther, directorul adjunct al Statului Major General, generalul Tudor Munteanu, locţiitorul şefului Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, generalul de brigadă Adrian Bantaş, locţiitorul şefului Direcţiei de Comunicaţii şi Informatică, care şi-ar fi cumpărat locuinţele de serviciu cu preţuri mult mai mici decât cele ale pieţei, deşi mai aveau o locuinţă sau casă de vacanţă.

Ministerul Apărării informa ulterior că subiectul locuinţelor de serviciu pentru militari se află în atenţia nou-înfiinţatei Direcţii de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor, care a început verificările încă din primele zile ale lui ianuarie 2007.

Sorin Frunzăverde, ministru al Apărării la acea vreme, declara că majoritatea militarilor care şi-au cumpărat locuinţele de serviciu au făcut-o conform legii.

În 2007, liberalul Teodor Atanasiu, fostul ministru al Apărării, declara că vânzarea locuinţelor de serviciu către personalul angajat al MAp s-a făcut prin declaraţii pe propria răspundere, dar după mandatul său, printr-o lege aprobată în Parlament.

Direcţia de Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor (DPICF) din MAp a stabilit, în noiembrie 2007, că, din cei 160 de ofiţeri superiori a căror situaţie locativă a fost verificată, 30 au beneficiat fără drept de locuinţe de serviciu, dosarele acestora urmând să ajungă la DNA.