Dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis rămâne la Curtea de Apel Alba-Iulia

Decizia dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul cererii ANI de strămutare a dosarului lui Klaus Iohannis este definitivă.

Dosarul în care Klaus Iohannis a contestat raportului de evaluare prin care ANI constata că se află în incompatibilitate a avut ultimul termen pe 16 septembrie la Curtea de Apel Alba-Iulia. Instanţa a rămas în pronunţare, urmând să dea o decizie pe 25 septembrie.

Iohannis a cerut anularea deciziei ANI din aprilie, privind starea de incompatibilitate în care s-ar fi aflat, întrucât a deţinut atât funcţia de primar, cât şi calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor la SC Apă Canal SA Sibiu, începând din 30 aprilie 2009 şi la SC Pieţe SA, începând din 5 august 2010.

În 2 iulie, ANI a depus o cerere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de strămutare a dosarului de incompatibilitate, de la Curtea de Apel Alba-Iulia la o altă instanţă egală în grad. Cererea a fost judecată de instanţa supremă în 20 septembrie.

Alte articole

Klaus Iohannis, marele absent de la parada de Ziua Naţională. Şeful ANAF: „Ne aşteptam la o înţelegere amiabilă şi eşalonarea datoriilor, vom face recurs”

Instanţa respinge cererea ANAF de a institui sechestru pe bunurile lui Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul produs statului de fostul preşedinte

Iohannis afirma, în 18 iulie, că se apără singur în procesul pe care l-a intentat ANI, precizând că întâmpinările şi intervenţiile le semnează în nume propriu.

În 24 aprilie, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

Iohannis este prim-vicepreşedinte al PNL şi exercită al patrulea mandat consecutiv de primar al municipiului Sibiu.

Klaus Iohannis este prim-vicepreşedinte al PNL şi exercită al patrulea mandat consecutiv de primar al municipiului Sibiu.

Pe de altă parte, Agenţia Naţională de Integritate anunţa în august că a constatat că primarul municipiului Sibiu, Klaus-Werner Iohannis, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală.

Potrivit ANI, Iohannis a semnat, în 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Sibiu şi SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Iohannis a fost preşedinte al FDGR în perioada 2002-2013.

În acest caz, ANI a sesizat Parchetului cu privire la posibila săvârşire de către Klaus Iohannis a infracţiunii de conflict de interese.

Primarul Klaus Iohannis declara atunci că „nu e niciun conflict de interese după legea din această republică” şi că el se află în „perfectă legalitate”.

„Nu mă surprinde. Este o – să nu zic ceva ce poate fi interpretat – este o interpretare excesivă a legislaţiei. Sigur că am fost preşedinte al Forumului (FDGR-n.r.), dar nu am fost nici măcar reprezentant în AGA la societatea Honterus, nici membru în AGA şi, ca şi preşedinte al Forumului, am avut cu totul alte atribuţii decât de a mă ocupa de Honterus, iar ca şi primar am semnat actele, evident, în baza unor documente care au rezultat din licitaţii publice. Deci nu poate să fie (conflict de interese – n.r). Să nu vorbim de faptul că legea ANI nici nu prevede această speţă. Este prevăzută în altă legislaţie şi conflict de interese ar fi putut să apară în măsura în care aş fi putut să am un beneficiu în urma acestui contract, or nici nu poate fi vorba de aşa ceva fiindcă nu am fost în niciun fel implicat în activitatea societăţii Honterus. Deci o nouă speţă discutabilă”, spunea Iohannis.