Mariana Dragu, care este curator la Galeria de Artă Europeană a Muzeului Naţional de Artă (MNAR), a relatat, în cadrul dezbaterilor de marţi de la Judecătoria Sectorului 3, cum a luat contact prima dată cu tablourile şi cum şi-a dat seama că acestea sunt furate. Ea a spus faptul că, în noiembrie 2012, a fost sunată de o „cunoştinţă”, Constantin Dinescu, care i-a cerut opinia cu privire la două opere de artă, pe care respectivul intenţiona să le cumpere.

Odată ajunsă în casa bărbatului, Mariana Dragu i-a cunoscut pe Eugen Darie şi pe Petre Condrat. Tinerii i-au prezentat cele două pânze, pictate de Gauguin, respectiv Matisse.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Victorie în instanță pentu Daniel Horodniceanu. Fostul șef ...

EXCLUSIV | Victor Ponta este hotărât să ia totul de la procurorul ...

„M-am uitat cu lupa, pe faţă, la semnătură. Mi-am dat seama că lucrările au fost restaurate prin anii ’60-’70. Avuseseră loc restaurări minore, respectiv o curăţare a murdăriei aparente. Atât cât poate să determine ochiul omului, am apreciat că lucrările sunt originale”, a explicat Dragu.

Experta a încercat să afle de unde provin cele două pânze, iar Condrat şi Darie i-au spus că sunt „din Anglia”.

„Le-am zis că sunt furate, că n-aveau cum să vină din Anglia legal. Cei doi nu au zis nimic. (…) Darie şi Condrat au insistat să afle valoarea acelor lucrări. Le-am zis că, având în vedere că provenienţa este ilicită, în urma unui furt, după cum am bănuit, valoarea lor este zero lei sau 10 ani de puşcărie”, a spus Mariana Dragu, în faţa instanţei.

Experta MNAR a adăugat că, în seara acelei zile, s-a informat, pe internet, cu privire la furtul tablourilor şi, deşi şi-a dat seama că cele două opere de artă erau în posesia lui Darie şi a lui Condrat, ea nu a anunţat Poliţia.

„Reţinerea mea era pentru că aveam de-a face cu un grup de crimă organizată. Mi-a fost frică să merg să declar ce ştiam”, a explicat ea.

Referitor la acest aspect, avocatul lui Petre Condrat, Cătălin Dancu, susţine că „ea (Dragu – n.r.) ar trebui să fie în aceeaşi calitate, de inculpat pentru infracţiunea de tăinuire”, pe care o are clientul său.

„Are interese personale pentru a avea o asemenea poziţie procesuală. Sunt convins că cineva a avut grijă să-i şoptească că dacă nu are o anumită poziţie, va fi parte a unei infracţiuni de tăinuire, pentru că nu a ştiut să răspundă, odată ce putea să anunţe Poliţia, şi nu a făcut-o în condiţii de cunoaştere ca expert a ceea ce a văzut şi a ceea ce era în faţa ei. (…) Nu a avut nicio jenă în a face declaraţii publice şi nu şi-a pus viaţa în pericol, cum încerca să acrediteze. (…) Dânsa, care este o expertă, ştia foarte bine în faţa a ceea ce se află. Mai grav este că a înţeles că este vorba despre o ilegalitate, că este vorba despre un furt, şi, ca orice expert sau cetăţean onest care era, trebuia să anunţe autorităţile. Astăzi, cele două tablouri erau salvate”, a declarat avocatul, la ieşirea de la instanţă.

Tot la termenul de marţi al dosarului furtului de tablouri a fost audiat şi vărul lui Radu Dogaru, cel care a ajutat-o pe Olga Dogaru, mama unuia dintre principalii suspecţi ai furtului de tablouri, să transporte „aproximativ trei genţi”, în care să bănuieşte că se aflau pânzele.

Instanţa a stabilit un nou termen în acest dosar pentru 21 ianuarie, când ar urma să fie audiaţi aproximativ 10 martori.

Judecătoria Sectorului 3 i-a condamnat, în 26 noiembrie, pe Radu Dogaru şi Eugen Darie la şase ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012.

Instanţa a decis aplicarea pedepsei de şase ani şi opt luni în cazul lui Radu Dogaru pentru infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii l-au mai condamnat pe Dogaru la trei ani şi şase luni, pentru constituirea unui grup criminal şi la patru ani de închisoare, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Pedepsele au fost contopite, astfel că Dogaru ar urma să execute, dacă decizia va rămâne definitivă, pedeapsa cea mai grea, de şase ani şi opt luni de închisoare.

Eugen Darie a fost condamnat de instanţa Judecătoriei Sectorului 3 la şase ani şi opt luni de închisoare pentru complicitate la furt calificat, cu consecinţe deosebit de grave şi la trei ani de închisoare pentru constituire de grup criminal, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Din pedepsele lui Dogaru şi Darie vor fi scăzute perioadele în care au fost reţinuţi şi arestaţi.

Instanţa Judecătoriei Sectorului 3 a mai dispus ca Dogaru şi Darie să rămână în arest. Aceştia trebuie să plătească 6.000 de lei cheltuieli judiciare.

Decizia nu este definitivă, şi va fi atacată cu recurs de avocaţii celor doi.

Radu Dogaru şi Eugen Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzaţi în dosarul furtului de tablouri şi au fost judecaţi în procedură simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.