UPDATE: Procurorii militari care se ocupă de dosarul Mineriadei din iunie 1990 au comunicat acuzațiile care li se aduc oficialilor audiați în dosar, printre care Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu, relatează Digi24.

Din probe reiese că cei trei oficiali au participat în 12 iunie 1990 la o ședință în care Iliescu a dat un ordin prin care protestatarii din Piața Universității să fie dispersați, ordinele fiind aplicate două zile mai târziu. Pe 13 iunie, populația a fost atacată de către forțe ale Ministerului de Interne şi ale SRI.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Ion Iliescu ar putea fi audiat la domiciliu în Dosarul Mineriadei. ...

CSM analizează propunerea Inspecției Judiciare de suspendare ...

„În zilele de 11-12.06.1990, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel și alții, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsrirea de libertate a aproximativ 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alți membri ai Guvernului, lideri de sindicat și conducători ai unor centre industriale și bazine carbonifere din țară, a decis organizarea deplasării la București a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, au continuat atacul declanșat în dimineața zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populații civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a unui număr de 1.000 persoane”, arată procurorii.

Ion Iliescu este cercetat pentru infracțiuni contra umanității, iar dacă nu s-ar fi schimbat Codul Penal, fostul șef de stat ar fi trebui cercetat pentru genocid şi tratamente neomenoase, mai spun procurorii.

Fostul președinte Ion Iliescu a fost chemat miercuri dimineață la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoștință că are calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunii contra umanității în dosarul „Mineriada”. 

Împotriva fostului preşedinte s-a început urmărirea penală, fiind acuzat de infracţiuni contra umanităţii pentru reprimarea manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, în urma căreia patru oameni au murit.

Ion Iliescu, prima reacţie publică după redeschiderea dosarului Mineriada

În acelaşi dosar au fost puşi sub acuzare, tot pentru infracţiuni contra umanităţii, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, amiralul Emil Cico Dumitrescu şi liderul minerilor Miron Cozma. 

Fostul premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu ar putea fi şi ei cercetaţi în dosar. Procurorul general al Parchetului Curţii Supreme a cerut preşedintelui declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru cei trei.

În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia procurorului general Tiberiu Nițu de redeschidere a anchetei în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”. 

În rezoluția nr.175/P/2008 se menționa că, în anul 1997, la nivelul Parchetului General s-a înregistrat un dosar penal având ca obiect plângerea Asociației victimelor mineriadelor 1990-1991, împotriva mai multor demnitarii din perioada 1990, printre care Ion Iliescu, Miron Cozma, Petre Roman. 

Procurorii au deschis atunci zeci de dosare, unele trimise la Parchetul Militar, după ce persoane fizice sau juridice au depus alte plângeri care vizau distrugerile săvârșite în perioada 14-15 iunie 1990 cu ocazia venirii minerilor în București, prin pătrunderea fără drept, în sediul unor instituții și în sediile unor partide politice, dar și săvârșirea unor infracțiuni de furt, tâlhărie, loviri și alte violențe.