Dosarul privind suspendarea procedurii de revocare a lui Augustin Lazăr, reîntors la CA Alba Iulia

Purtătorul de cuvânt al instanţei din Alba Iulia, Cosmin Muntean, a anunţat luni că dosarul s-a reîntors la CA Alba Iulia, iar termenul de judecată stabilit este 19 martie.

La sfârşitul lunii ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că instanţa competentă să judece dosarul în care procurorul general solicită suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie este CA Alba Iulia. După ce, săptămâna trecută, hotărârea instanţei supreme a fost motivată, dosarul a fost trimis la Alba Iulia.

Augustin Lazăr a deschis un proces împotriva Ministerului Justiţiei la CA Alba Iulia, însă această instanţă a stabilit că nu are competenţa teritorială de a judeca acest caz. CA Alba Iulia susţinea atunci că procesul trebuie judecat la CA Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul Parchetul General. Ulterior, pe 12 decembrie 2018, CA Bucureşti a decis că nu are nici ea competenţa de a judeca procesul şi a trimis dosarul înapoi la CA Alba Iulia.

Conform procedurii, în cazul deciziilor contradictorii ale instanţelor de acelaşi grad, instanţa superioară - în acest caz ÎCCJ - a trebuit să rezolve conflictul de competenţă.

Pe 2 noiembrie 2018, procurorul general Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba Iulia, oraş în care îşi are domiciliul, o acţiune în contencios-administrativ prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie demarată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Augustin Lazăr a mai cerut suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a raportului privind activitatea sa managerială.

În data de 24 octombrie 2018, Tudorel Toader a anunţat declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr.

Ministrul Justiţiei a invocat 20 de puncte, printre care probleme grave de comportament şi comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii, discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului, contestarea deciziilor Curţii Constituţionale, neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management prin utilizarea pe scară largă a delegărilor în funcţii de conducere, critici aduse Parlamentului şi Guvernului, modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august, încălcarea legii prin semnarea unor protocoale cu SRI.