Răsturnare de situaţie în dosarul „Referendumul”: Ce au decis judecătorii în legătură cu contestaţia lui Liviu Dragnea

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au judecat, marți, solicitarea lui Liviu Dragnea de anulare a pedepsei din dosarul Referendumul. Preşedintele PSD a invocat faptul că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au pronunţat-o. Cei doi magistraţi, printre care şi fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, nu mai erau în posturi la momentul apariţiei motivării. În cursul serii, judecătorii de la ICCJ la care a ajuns contestaţia şi-au declinat competenţa către Completul de 5 judecători ai aceleiaşi Curţi.

07 mart. 2017, 07:08
Răsturnare de situaţie în dosarul „Referendumul”: Ce au decis judecătorii în legătură cu contestaţia lui Liviu Dragnea

UPDATE: Judecătorii care au analizat marţi contestaţia preşedintelui PS Liviu Dragnea, la pedeapsa primită în dosarul Referendumul şi-au declinat competenţa, apreciind că solicitarea trebuie analizată de completul de 5 judecători de la ICCJ. La noua instanţă se va fixa un nou termen pentru prima înfăţişare, informează România TV.

UPDATE Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă dacă vor trimite contestația la executare formulată de Liviu Dragnea la un complet format din cinci judecători, după ce avocatul deputatului și procurorul de ședință au susținut că este competent completul ierarhic superior.

Completul de trei judecători ai instanței supreme a luat în discuție, marți, contestația la executare formulată de președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, împotriva condamnării la doi de închisoare primită în dosarul „Referendumul”, context în care avocatul deputatului, cât și procurorul de ședință au susținut că instanța competentă să judece contestația este completul de cinci judecători al aceleiași instanțe.

Judecătorii au rămas în pronunțare și urmează să decidă dacă vor trimite contestația la executare la un complet de cinci judecători.

UPDATE. „În opinia noastră nu credem că s-au respectat procedurile legale. Aşa cum se ştie două judecătoare nu au participat la motivare. Un om care este condamnat are dreptul să ştie exact pentru ce a fost condamnat. Are dreptul să fie convins că toţi membrii completului au participat la decizie”, a punctat Liviu Dragnea la ieşirea de la Înalta Curte.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că nu susţine o lege a graţierii pentru faptele de corupţie.  „Nu este cazul să ne inflamăm. Oricine poate depune amendamente. Eu cred că doar legea graţierii nu rezolvă problema.”

Liviu Dragnea a subliniat că nu este o grabă foarte mare pe această lege, însă a reiterat rugămintea către ministerului Justiţiei să se ocupe de acest subiect important.

Citeşte şi: Şerban Nicolae propune graţierea faptelor de corupţie. Ar beneficia aproximativ 2.700 de persoane

Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012.  Motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a apărut în luna februarie a acestui an.

Judecătorii au motivat că este suficientă o pedeapsă cu suspendare, deoarece Liviu Dragnea nu are antecedente. De asemenea, magistrații au explicat și de ce au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare: atitudinea fostului secretar general al PSD, de negare a faptelor, pe tot parcursul procesului, a fost suficientă pentru a dispune o pedeapsă mai mare.

Preşedintele PSD a fost acuzat că, în vara lui 2012, înainte şi în timpul derulării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, a pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii.

Împreună cu 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare, Liviu Dragnea a complotat pentru trucarea rezultatului de la referendumul din 2012. A ordonat liderilor PSD din ţară să scoată cât mai mulţi oameni la vot şi să îi pună să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, spun procurorii. Tot el ar fi pus la punct un sistem național prin care să ştie de câte voturi mai este nevoie pentru a-l debarca de la Cotroceni pe şeful statului.